EUR
4,85 RON
(+0.06%)
USD
4,36 RON
(-0.07%)
GBP
5,39 RON
(+0.01%)
CHF
4,54 RON
(+0.06%)
BGN
2,48 RON
(+0.16%)
BYN
1,81 RON
(-0.07%)
CAD
3,17 RON
(-0.03%)
RSD
0,04 RON
(+0.07%)
AUD
2,91 RON
(-0.51%)
JPY
0,04 RON
(+0.17%)
CZK
0,18 RON
(-0.03%)
INR
0,06 RON
(-0.15%)

Oamenii sunt „pe pilot automat” aproape jumătate din timp

– Un nou studiu realizat de Daniel Gilbert şi Matthew Killingsworth, relatat de psychologytoday.com, confirmă un lucru pe care îl bănuiam cu toţii: cei mai mulţi dintre noi sunt „în altă parte cu mintea” mai tot timpul

Cercetătorii au arătat că, în aproximativ 47% din timp, oamenii se găsesc în aşa-numita stare de „rătăcire a minţii”. Pur şi simplu nu sunt concentraţi asupra lumii exterioare sau a sarcinilor propriu-zise pe care le au de făcut, ci îşi macină propriile gânduri. Din păcate, studiul realizat asupra a 2.250 de persoane, arată că această „activitate” nu ne face deloc fericiţi.

Studiul a fost iniţiat pentru a afla ce fel de activităţi fac oamenii în timpul zilei, şi care dintre acestea îi fac cei mai fericiţi. Rătăcirea (sau împrăştierea) minţii a fost una din cele 22 de activităţi posibile pe care persoanele le puteau lua în considerare.

Cercetătorii au descoperit că oamenii erau cei mai fericiţi atunci când făceau dragoste sau când făceau exerciţii fizice.

Participanţii au subliniat faptul că trăiesc o stare de rătăcire a minţii pe perioada oricărei activităţi, cu excepţia celei în care fac dragoste. Şi aici este problema: respondenţii au arătat că sunt nefericiţi în tot acest timp în care devin „sclavii” diverselor gânduri.

Cu alte cuvinte, ceva ce facem aproape jumătate din timp ne face nefericiţi! Nu e de mirare că există atât de multe tradiţii spirituale şi religioase care ne îndeamnă să „trăim în prezent”. Astfel, lucrul cel mai îngrozitor pentru o persoană (de exemplu, să completeze formulare toată ziua) poate deveni raiul pe pământ pentru o altă persoană, dacă aceasta este concentrată asupra sarcinii pe care trebuie să o îndeplinească.

 

Potrivit cercetătorilor, această descoperire se leagă de neuroştiinţa atenţiei.

Un studiu din 2007, realizat de Norman Farb de la Universitatea din Toronto, alături de alţi şase oameni de ştiinţă, a deschis o nouă cale în înţelegerea atenţiei din persepectiva neuroştiinţei.

Farb şi colegii săi au găsit o modalitate de a studia modul în care oamenii experimentează propriile experienţe de moment. Aceştia au aflat că oamenii au două modalităţi distincte de a interacţiona cu lumea, folosind două reţele sau circuite diferite.

Una din reţelele de experimentare a lucrurilor pe care le trăim implică ceea ce se numeşte „reţeaua absentă”, care include regiuni ale cortexului median prefrontal, alături de regiuni ale memoriei precum hipocampul. Se numeşte absentă deoarece devine activă atunci când nu se întâmplă nimic şi când ne gândim la noi. Este reţeaua care este implicată în planificare, visare cu ochii deschişi şi analiză. Această reţea devine activă atunci când ne gândim la noi sau la alte persoane, şi formează împreună o „naraţiune” (de unde-i vine şi denumirea de „circuit narativ”).

Studiul arată că există şi o altă modalitate de a experimenta ceea ce ni se întâmplă. Oamenii de ştiinţă o numesc experienţă directă. Atunci când reţeaua experienţei directe este activă, mai multe regiuni diferite ale creierului devin active. Atunci când are loc acest tip de experienţă nu ne mai gândim la trecut sau viitor, la alte persoane sau la noi, ci mai degrabă ne confruntăm cu informaţiile pe care le primim prin intermediul tuturor simţurilor noastre în timp real.

O serie de alte studii au arătat că aceste două circuite, narativ şi experienţa directă, sunt invers corelate. Cu alte cuvinte, dacă te gândeşi la o întâlnire viitoare în timp ce speli vasele, există mai multe şanse să nu bagi de seamă faptul că ai spart un pahar, deoarece harta creierului implicată în percepţia vizuală este mai puţin activă atunci când harta narativă este în funcţiune.

Nu vedem la fel de mult, nu auzim la fel de mult sau nu simţim la fel de mult atunci când suntem pierduţi printre gânduri. Din păcate, chiar şi o prăjitură bună nu are un gust la fel de bun în această stare.

Din fericire, acest scenariu funcţionează în ambele sensuri. Atunci când ne concentrăm atenţia asupra unei informaţii pe care o asimilăm, cum ar fi senzaţia apei pe mâini atunci când ne spălăm, se reduce activitatea  circuitului narativ. De aceea, când circuitul narativ o ia razna şi ne asaltează grijile despre un eveniment stresant ce urmează, ne ajută foarte mult să tragem aer adânc în piept şi ne concentrăm asupra prezentului. Toate simţurile noastre „prind viaţă” în acel moment.

Să recapitulăm. Putem experimenta lumea prin intermediul circuitului narativ, care poate fi de ajutor atunci când planificăm, ne stabilim un obiectiv sau facem o strategie.

De asemenea, putem experimenta lumea mai direct, lăsându-ne simţurile să perceapă informaţiile senzoriale din jur. Această reţea de experimentare directă ne permite să fim mai bine ancoraţi în realitatea unui eveniment, ceea ce ne face mult mai flexibili în modul de a reacţiona la evenimentele de zi cu zi.

John Teasdale, un renumit cercetător al atenţiei spune că „atenţia nu este dificilă, partea cea mai grea este să ne amintim să fim atenţi”. Pentru a reuşi să trecem uşor dintr-o stare în cealaltă trebuie să exersăm.

Iar cheia exersării este concentrarea atenţiei asupra a ceea ce faceţi în momentul prezent. Acest lucru ajută la un flux bogat de date. Puteţi exersa această atenţie atunci când mâncaţi, cand mergeţi sau când vorbiţi.

Construirea acestei atenţii nu înseamnă că trebuie să staţi nemişcaţi şi să vă controlaţi respiraţia permanent. Puteţi găsi o modalitate care să se potrivească mai mult stilului de viaţă personal. De exemplu, autorii acestui studiu spun că exersează de fiecare dată înainte de masă, atunci când se opresc şi împreună cu familiile lor îşi concentrează împreună atenţia asupra a trei respiraţii profunde, înainte de a mânca. Bonusul acestui exerciţiu este că mâncarea are un gust mult mai bun. La fel de bine, alţi oameni preferă să îşi concentreze atenţia asupra comuniunii cu Dumnezeu, înălţând o rugăciune.

Indiferent de exerciţiul pe care îl alegeţi, exersaţi. Cu cât deveniţi mai atenţi cu atât deciziile pe care le luaţi vor fi mai bune, şi astfel veţi atinge mai multe obiective.

Şi se pare că, dacă suntem mai atenţi, vom trăi mai puţin în strea de rătăcire a minţii şi astfel vom fi mai fericiţi.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata