Episcopul de Cluj-Gherla povesteşte într-un interviu despre persecuţia greco-catolicilor în timpul regimului comunist din România

Povestea persecuţiei greco-catolicilor în România este una fără precedent în secolul al XX-lea şi în orice alt secol. Înainte de introducerea comunismului, Biserica Greco-Catolică /biserică catolică de rit bizantin, n.red./ număra aproximativ 1,5 milioane de membri în România.

După 50 de ani de persecuţie severă, acest număr este în prezent redus la aproximativ 700.000, relatează un articol publicat pe site-ul show-ului TV şi radio american „Where God Weeps”, pe marginea unui interviu realizat cu episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu.

Întrebat despre suferinţa Bisericii Greco-Catolice în timpul perioadei comuniste din România, episcopul a povestit cum premierul instalat după ce comuniştii au venit la putere în 1945, Petru Groza, a procedat cu greco-catolicii din România la fel cum a procedat Stalin cu greco-catolicii din Ucraina.

„Iniţial”, povesteşte el, „comuniştii au început o campanie împotriva Vaticanului şi a catolicilor pe care i-au etichetat drept o putere străină, o putere imperialistă care profita de ţară. Prin urmare, au început să închidă şcolile şi mănăstirile, iar toate proprietăţile Bisericii au fost confiscate. A fost o campanie deschisă împotriva catolicilor. La 1 octombrie comuniştii au convocat ceea ce au numit un „sinod” al clerului care să ateste că a fost o reuniune pentru a reevalua unirea cu Roma”, „şi pe care au numit-o întoarcerea la Biserica Ortodoxă mamă”, explică episcopul. „Din punctul nostru de vedere acest lucru a fost nul, deoarece niciun episcop nu a fost prezent, iar cei câţiva preoţi care au fost acolo – după ce au realizat ce li se cerea să facă – au părăsit întâlnirea”, povesteşte episcopul.

„După aceea, comuniştii au declarat că toţi greco-catolicii vor fi de acum ortodocşi şi au decretat, la 1 decembrie, că toate instituţiile şi proprietăţile greco-catolice vor fi dizolvate şi expropriate. Mitropolia şi episcopia, precum şi mănăstirile au fost dizolvate şi plasate sub Biserica Ortodoxă. Următoarea etapă a fost împărţirea proprietăţilor Bisericii Greco-Catolice; şcolile catolice au revenit Ministerului Educaţiei, iar proprietăţile Bisericii Ministerului Agriculturii. Acesta a fost sfârşitul”, explică clericul.

Întrebat dacă a avut de suferit personal din cauza persecuţiei comuniste, episcopul a spus că, deşi nu a resimţit personal această persecuţie, atunci când era mic, mama sa – stâlpul credinţei din familie – ştia că poliţia secretă era cu ochii pe ei.

Mai mult, mama sa a fost obligată să apară la aşa¬numita „Cameră 13” (a miliţiei), unde i s-a cerut să înceteze cu dusul la biserică şi unde a fost întrebată dacă realizează cum îşi creşte copiii.

Mama sa, povesteşte episcopul Florentin Crihălmeanu, a fost însă puternică şi i-a replicat celui care o interoga că ea nu-l întreabă cum îşi creşte propriii copii şi de atunci nu a mai fost chemată.

„Tatăl meu”, povesteşte episcopul, „nu a putut însă merge la biserică”. „Era director al unei întreprinderi şi pentru a deţine această poziţie trebuia să fie membru al partidului comunist”, mai explică el în interviu.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.