Conflictul transnistrean, „faţă cu alegerile”

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a desfăşurat marţi (22 noiembrie 2011) o vizită oficială la Chişinău, unde a purtat negocieri cu omologul său moldovean Iurie Leancă şi cu politicieni importanţi ai ţării: preşedintele interimar al republicii, Marian Lupu, premierul Vlad Filat şi liderul Partidului Comunist, Vladimir Voronin.

În condiţiile în care Republica Moldova nu reuşeşte deja de doi ani de zile să aleagă preşedintele ţării, tocmai acest lucru a constituit principalul subiect al discuţiilor cu Lavrov.

Moscova ar dori să vadă în fruntea republicii un candidat acceptabil pentru sine, pentru a încerca apoi reglementarea conflictului transnistrean, notează cotidianul rus Kommersant.

Vizita lui Lavrov la Chişinău s-a desfăşurat în ajunul „scandalosului jubileu” al eşuării uneia dintre cele mai importante iniţiative de pacificare a Rusiei în spaţiul postsovietic: la 25 noiembrie 2003, preşedintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a refuzat să semneze memorandumul deja parafat privind reglementarea conflictului transnistrean, cunoscut mai mult ca „memorandumul Kozak”.

Acest lucru s-a întâmplat din două motive: pe de o parte, comunistul Voronin a suportat presiuni din partea Occidentului, iar pe de altă parte – din cauza ambiţiilor Moscovei, care spera să reglementeze de una singură, fără participarea UE şi SUA, conflictul transnistrean, precizează cotidianul menţionat.

Moscova nu a renunţat la ideea de a soluţiona problema Transnistriei prin reunirea teritoriului separatist cu Republica Moldova. În timpul conferinţei de presă de la finalul negocierilor de marţi, ambii miniştri au confirmat hotărârea de a soluţiona conflictul ţinând cont de integritatea teritorială a Republicii Moldova.

Prima rundă a negocierilor pentru reglementarea conflictului transnistrean în format „5+2” /Chişinăul Tiraspolul ca părţi implicate, Rusia, Ucraina şi OSCE ca mediatori, iar SUA şi UE ca observatori/ se va desfăşura la sfârşitul lui noiembrie la Vilnius. Cu toate acestea, nimeni dintre negociatori nu se aşteaptă ca la acea întrevedere să fie luate decizii majore.

Membri ai delegaţiei ruse recunosc că Moscova nu se poate ocupa din aproape de reglementarea transnistreană, fiind împiedicată de două probleme. Prima constă în lipsa de flexibilitate şi excesiva independenţă a liderului inamovibil al Transnistriei, Igor Smirnov. A doua – în prelungita criză politică din Republica Moldova, care nu reuşeşte să-şi aleagă preşedintele, a precizat o sursă diplomatică rusă pentru Kommersant.

Alianţa pentru Integrare Europeană /AIE/ a încercat săptămâna trecută să organizeze alegeri prezidenţiale şi să-i implice în acestea pe deputaţii independenţi. În calitate de candidat principal a fost propusă Zinaida Grecianîi, care a părăsit rândurile comuniştilor, însă pentru ea au refuzat să voteze democraţii în frunte cu Marian Lupu, care doreşte el însuşi să devină preşedinte, şi liberalii.

În final, alegerile au eşuat, chiar dacă şi Moscova, şi Bruxellesul considerau candidatura Zinaidei Grecianîi una de compromis, subliniază Kommersant.

Ţinând cont de faptul că Lavrov a alocat cea mai mare parte a vizitei sale la Chişinău unor întrevederi cu liderii de partid – democratul Lupu, liberal-democratul Filat şi comunistul Voronin – nu este exclus ca în Republica Moldova să fie întreprinsă în curând o nouă tentativă de alegere a preşedintelui.

În paralel, Moscova încearcă să rezolve problema cu liderul transnistrean Igor Smirnov. În data de 11 decembrie şi în republica separatistă vor avea loc alegeri prezidenţiale, iar Smirnov, care şi-a înaintat din nou candidatura, a pierdut de curând încrederea Kremlinului.

Împotriva lui Smirnov a început o amplă campanie în mass-media din Rusia. Moscova doreşte ca în fruntea Transnistriei să vină un politician mai flexibil, care să-i ofere Kremlinului posibilitatea de a demara negocieri pe marginea problemei transnistrene, ajungând până la o reglementare finală a conflictului.

„Timpul lui Smirnov a trecuť, a declarat pentru Kommersant o înaltă sursă diplomatică rusă, adăugând că revenirea la o versiune sau alta a „memorandumului Kozak” este un lucru mai mult decât probabil.

Problema este că Smirnov are o părere diferită şi, în pofida presiunilor din partea Moscovei, are şanse destul de mari să fie reales, lucru recunoscut, în mod neoficial, chiar şi în cadrul Ministerului de Externe al Rusiei, subliniază în final Kommersant.

Citește și
1 Comentariu
  1. Jedy Simpson spune

    Pozitiile Moscovei in R. Moldova se clatina. Exista riscul ca tara noastra sa nu mai fie acel tampon intre Est si Vest si ca frontul sa se mute inspre rasarit. Aceasta este si temerea lui Lavrov care vine cu un mesaj clar catre oficialii moldoveni. El n-are ce se targui cu moldovenii el vine sa impuna pozitia Kremlinului.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.