Ar fi o greşeală de neiertat să traversăm criza fără să învăţăm lecţiile sale, declară guvernatorul BNR

Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a apreciat, joi seară, într-o conferinţă internaţională, că greşeala de a trece prin criză fără să învăţăm din lecţiile acesteia ar fi de neiertat.„Ar fi o greşeală de neiertat să traversăm criza fără să învăţăm lecţiile sale”, a spus Isărescu, în deschiderea conferinţei internaţionale organizată de European International Business Academy (EIBA).

În discursul său, guvernatorul BNR a vorbit despre guvernanţă, despre care a afirmat că, în zilele noastre, reprezintă un subiect destul de vast, ce a fost adus în atenţie de recentele crize economice şi financiare care s-au manifestat la nivel global.

„Este esenţial să ne uităm la trendurile şi schimbările în guvernanţă, dar şi la lecţiile care vor fi învăţate odată cu crizele financiare globale. Ar fi o greşeală de neiertat să traversăm criza fără să învăţăm lecţiile sale”, a afirmat acesta.

Guvernanţa poate fi, în general, văzută ca un mod de exercitare a puterii la nivelul statelor, iar ea ar trebui să se aplice în context regional şi global.

„Noi toţi ştim acum că o bună guvernanţă înseamnă crearea de politici adecvate, programe şi reglementări comune, care mai apoi să fie transpuse în legislaţie. Este evident faptul că instituţiile joacă un rol major în guvernanţa ţării, după cum nota laureatul premiului Nobel, Douglas North”, a arătat şeful BNR.

Isărescu a subliniat că sunt mai multe aspecte atunci când se vorbeşte despre guvernanţă, iar în acest context s-a referit la trei niveluri de guvernanţă, respectiv macroguvernanţa, guvernanţa corporatistă şi guvernanţa în Uniunea Europeană.

„Permiteţi-mi să încep cu macroguvernanţa, care este mai aproape de aria mea de interes. Cred că abordarea guvernanţei într-un context economic mai larg se poate dovedi atât relevantă, cât şi utilă. În acest context nu pot să nu subliniez importanţa mare a politicilor economice consecvente în asigurarea unei dezvoltări sustenabile”, a spus Mugur Isărescu.

El a ţinut să împărtăşească câteva lecţii obţinute din propria sa experienţă. Prima s-a referit la cât de important este să ai un bun mix de politici fiscale şi monetare. Dar, dacă politica fiscală este relaxată, atunci reacţia naturală a politicii monetare va fi să devină un model, însă trebuie să se ţină cont de faptul că politica monetară nu poate fi întotdeauna un substitut pentru politica fiscală slabă.

Cea de-a doua lecţie menţionată de guvernatorul Băncii Centrale a vizat politicile fiscale prociclice şi în general politicile guvernamentale prociclice.

„Am experimentat asta în România şi acum suntem pe deplin conştienţi de riscul legat de acest ciclu care alternează perioada de boom cu cea de cădere. În timpul boom-ului economic este o tentaţie puternică – şi nu doar o tentaţie – de a cheltui cât mai mult şi nu există voinţă pentru dezbaterea publică a problemelor legate de structura deficitului.

Pe de altă parte, când se realizează faptul că bugetele sunt limitate, toată situaţia se traduce într-o recesiune prelungită şi în volatilitatea PIB-ului”, a explicat Mugur Isărescu.

A treia lecţie la care a făcut referire şeful BNR a vizat politica monetară, context în care a subliniat cât de esenţială este stabilitatea financiară pentru a obţine stabilitatea preţurilor.

„Aşa cum am spus mai înainte, credinţa mea deplină este că cele două nu sunt în conflict. Acestea pot fi compatibile, dacă fiecare pas este implementat cu atenţie.

În ultimii ani, BNR a utilizat toate instrumentele disponibile pentru a-şi îndeplini misiunea stabilităţii preţurilor căutând în acelaşi timp să asigure o volatilitate redusă a cursului de schimb, de exemplu, dar şi alte elemente care ar fi putut să definească stabilitatea financiară. Pe scurt, fiecare pas s-a canalizat pe menţinerea în acelaşi timp a stabilităţii preţurilor şi a stabilităţii financiare şi pe recâştigarea încrederii”, a adăugat Isărescu.

În concluzie, guvernatorul BNR a arătat că, în ultimii 10 – 15 ani, cei mai mulţi economişti au descoperit că buna guvernanţă se axează pe patru piloni: transparenţă, responsabilitate, predictibilitate şi participare, factori determinanţi majori pentru creşterea economică.

„Astfel, o guvernanţă economică implică necesitatea de a asigura reguli stabile, transparente şi previzibile, care să încurajeze concurenţa, efecte cu privire la serviciile publice. Acesta se realizează prin ţări, instituţii publice şi private şi, de asemenea, prin intermediul societăţii civile”, a conchis Mugur Isărescu.

Loading...
loading...
Citește și
Loading...
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.