EUR
4,84 RON
(-0.04%)
USD
4,30 RON
(-0.35%)
GBP
5,37 RON
(-0.02%)
CHF
4,55 RON
(-0.12%)
BGN
2,47 RON
(+0.02%)
BYN
1,77 RON
(+0.17%)
CAD
3,17 RON
(-0.35%)
RSD
0,04 RON
(+0.01%)
AUD
2,99 RON
(-0.29%)
JPY
0,04 RON
(-0.39%)
CZK
0,18 RON
(+0.23%)
INR
0,06 RON
(-0.32%)

Europa Centrală şi de Est şi-a reocupat locul de drept pe hartă

A fost o vreme când dacă spuneai Europa Centrală şi de Est /ECE/ te gândeai la mâncare proastă, drumuri lamentabile şi guverne rele. Est-europenii au trăit în ţări ruinate de comunism – înapoiate, sumbre şi dependente de ajutorul ţărilor bogate din UE. Cu toate acestea, la 20 de ani de la căderea comunismului, această abordare este ridicol de perimată.

Acea idee de ECE mai întâi s-a banalizat iar apoi a devenit spectrală. Nu a mai rămas decât să fie exorcizată, comentează ziarul britanic Financial Times /FT/ în ediţia de marţi (13 decembrie 2011).

Cea mai bogată ţară din regiune este Slovenia, care a devansat deja Portugalia şi este foarte aproape de Cipru şi chiar Italia. Dar, PIB-ul pe cap de locuitor este doar o parte din poveste. Mult mai importantă este stabilitatea. Ca şi Slovenia, şi Estonia şi Slovacia au acum ratinguri de credit mai mari decât Italia, una din membrele fondatoare ale UE.

Toate cele 10 foste ţări comuniste din UE au o rată a şomajului în scădere şi economii în creştere. Investiţiile curgeau odată numai dinspre vest spre est, acum este invers. După ce a dobândit experienţă prin achiziţionarea de şisturi de petrol în Iordania, compania energetică estonă Enefit a făcut recent o achiziţie în SUA.

Aceste ţări îşi au încă necazurile lor. Ungaria se luptă cu o povară grea a datoriei, atât suverane (80% din PIB) cât şi a familiilor (care au contractat împrumuturi în mod imprudent în franci elveţieni, după care şi-au văzut moneda naţională, forintul, scăzând cu un sfert). România şi Bulgaria s-au luptat cu corupţia încă de la aderarea la UE, în timp ce Ucraina, Georgia şi Rusia au, de asemenea, probleme serioase de guvernare.

Dar acestea sunt durerile unor anumite ţări şi sub-regiuni, nu cele atotcuprinzătoare ale ECE. Pentru ţările din UE, divizarea reală nu este între Est/Vest, ci între Nord/Sud.

Slovenia, Austria, Republica Ceha, Slovacia, Germania, Olanda, Polonia, statele baltice şi cele patru ţări nordice ale continentului (Islanda este o excepţie) formează ceea ce s-ar putea numi Europa slab îndatorată: ţări cu finanţe publice gestionabile, economii competitive şi forţă de muncă adaptabilă.

Acelaşi lucru este valabil şi în politică. Polonia, de exemplu, categoria grea regională, are un guvern puternic şi stabil. În Letonia – care a cunoscut un colaps uriaş după o criză imobiliară şi bancară – alegătorii au dat dovadă de un curaj şi o răbdare ce lipsesc, din păcate, în ţările mai avansate. Premierul Valdis Dombrovskis a fost ales de două ori, deşi a aplicat o ajustare fiscală de 16% din PIB.

Diplomaţia este şi ea exemplară. Relaţiile cu Rusia s-au îmbunătăţit, Polonia situându-se în frunte. Polonia, odată imprevizibilă, este acum un partener serios al UE pentru Franţa şi Germania.

”Arma” energetică a Rusiei, care a fost odată mânuită cu atât ”entuziasm” brutal împotriva vecinilor săi, arată inconsistentă. Gaze şi petrol din belşug sunt disponibile şi în alte părţi, iar o nouă reţea de gaze Nord/Sud este pe cale să slăbească dominaţia Rusiei privind livrările din Est.

ECE nu mai este nici o problemă de securitate. Războiul este o amintire tot mai îndepărtată, chiar şi în fosta Iugoslavie. NATO şi-a blocat expansiunea spre Est, dezamorsând o dispută potenţial dăunătoare cu Kremlinul.

Dar poate că cea mai mare schimbare dintre toate este estetică şi psihologică. Zilele betonului în dezagregare, ale personalului posac şi ale complexelor de inferioritate au apus.

Faceţi o plimbare în jurul oraşelor vechi Cracovia sau Vilnius, recomandă FT, sau vizitaţi o galerie de artă modernă cum ar fi Centrul pentru Artă Contemporană Dox din Praga – acestea nu sunt atracţii est-europene, ci parte a curentului cultural principal al continentului.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru gazde. Ele ştiu că şi-au reocupat locul de drept pe harta Europei. Aşteaptă doar ca şi ceilalţi să-şi dea seama de acest lucru, conchide FT.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata