CURIOZITĂŢI alimentare: Ce îmbunătăţeşte vederea – ciocolata, lichiorul sau nuca de cocos?

– Câte porţii de fructe şi legume avem nevoie pe zi: trei, cinci sau opt?, Ce este mai bun pentru oase: vinul, berea sau vodka? Ce ar putea elimina impotenţa: croissant-urile, tărâţele uscate sau ouăle fierte? – iată doar câteva din curiozităţile alimentare la care oamenii de ştiinţă au găsit răspunsurile, prezentându-şi descoperirile pe parcursul anului care tocmai s-a încheiat, scrie Dailymail.

1. Ce este mai bun pentru oase: vinul, berea sau vodka?

Vinul. În cadrul unui studiu a 1000 de perechi de gemene, în perioada de post-menopauză, cu vârsta de 50 de ani şi peste, cele care consumau un pahar de vin pe zi aveau cea mai mare densitate minerală a oaselor.

Cercetătorii de la Universitatea East Anglia şi Colegiul Regelui din Londra, au ajuns la concluzia că acest beneficiu este dat de polifenolii care se găsesc în coaja strugurilor (antioxidanţi a căror principală acţiune este prevenirea formării radicalilor liberi, luptând împotriva îmbătrânirii pielii). O cercetare anterioară a descoperit că aceştia stimulează rata de producţie osoasă.

Vinul roşu are un efect benefic mai puternic decât vinul alb, deoarece coaja strugurilor nu este îndepărtată înainte de procesul de fabricare a vinului. Berea şi spirtoasele nu au nici un efect pozitiv asupra oaselor.

2. Ce ar putea elimina impotenţa: croissant-urile, tărâţele uscate sau ouăle fierte?

Tărâţele uscate (Weetabix). La fel ca oricare alte cereale fortificate, acestea conţin vitamina B3, cunoscută şi ca niacină, care s-a dovedit că ajută bărbaţii în ceea ce priveşte problemele de erecţie. Cercetătorii de la Universitatea din Hong Kong au studiat 161 de bărbaţi care sufereau de impotenţă şi care au luat 2-3 pastile de niacină de 500 de miligrame în fiecare zi timp de 12 săptămâni, şi au descoperit că aceştia au avut o îmbunătăţire semnificativă a vieţii sexuale în comparaţie cu cei care erau testaţi prin efectul Placebo.

Oamenii de ştiinţă cred că suplimentul zilnic de niacină a stimulat fluxul sanguin în regiunea pelviană prin reducerea nivelului de colesterol depozitat în arterele principale. Niacina poate ajuta şi la dilatarea vaselor de sânge.

Tărâţele uscate vă pot oferi o treime din doza zilnică recomandată de niacină. Alte surse bune de niacină sunt carnea roşie, în special ficatul, şi pâinea integrală.

3. Ce previne depresia: ceaiul, cafeaua sau ciocolata caldă?

Cafeaua. Femeile care beau cafea sunt de cinci ori mai puţin predispuse sa devină depresive. Consumul a două-trei ceşti de cafea pe zi reduce riscul cu 15%. Acesta este rezultatul unui studiu ce a analizat 51.000 de femei pe parcursul a zece ani.

Una din teorii este că impactul adenozinei din creier, care ne face să ne simţim somnoroşi prin încetinirea activităţii celulelor nervoase, este redus de cafeină. Unele anti-depresive funcţionează şi prin blocarea receptorilor de adenozină. După cum reiese din testele efectuate, cafeaua are o influenţă mult mai mare asupra nivelului depresiei decât ciocolata sau ceaiul, datorită conţinutului ridicat de cafeină.

4. Ce este mai dăunător pentru dinţi: merele sau băuturile acidulate?

Merele. În cadrul unui studiu a 1.000 de femei şi bărbaţi, cei care au mâncat în mod regulat mere erau de 3,7 ori mai predispuşi la afectarea dentinei, stratul dintelui de sub învelişul exterior al smalţului.

În mod surprinzător, cei care consumau băuturi acidulate nu au fost predispuşi la acest risc. Merele sunt acide şi fiecare conţine în jur de patru linguriţe de zahăr.

Deşi băuturile acidulate conţin în jur de opt linguriţe de zahăr pe cutie şi au o aciditate asemănătoare cu merele, cercetătorii cred că fructul are un impact mai mare asupra dentinei,  deoarece este nevoie de mai mult timp să mâncăm un măr decât să bem o doză de suc.

De asemenea este mult mai sigur ca bucăţi de măr să rămână între dinţi, unde pot afecta în continuare smalţul, până când sunt eliminate prin perierea sau cu ajutorul aţei dentare. Pentru a reduce daunele provocate de mere, trebuie să beţi apă imediat după ce aţi mâncat fructul, pentru a elimina eventualele particule dăunătoare. Laptele şi brânza conţin calciu, care neutralizează acidul.

5. Un mic dejun bogat vă menţine slabi: adevărat sau fals?

Fals. De mult timp se spune că un mic-dejun bogat ne struneşte apetitul şi ne opreşte să mâncăm mai mult în timpul zilei. Însă, un studiu german a peste 400 de persoane a descoperit că participanţii au mâncat aceleaşi cantităţi de alimente la prânz şi la cină, indiferent de cât de mult au mâncat la micul dejun.

Studiul susţine că dacă vrem să slăbim trebuie să avem grija la ce mâncăm din momentul în care ne-am trezit.

6. Cea mai bună alternativă naturală la statine: ceaiul de muşeţel, roşiile sau fructele goji?

Roşiile. Oamenii de ştiinţă au descoperit că roşiile gătite pot avea aceleaşi beneficii ca şi o doză mică de statine dacă suferiţi de colesterol sau o presiune arterială mare.

Doar 50 de grame de pastă de tomate sau de suc de roşii „furnizează protecţie împotriva afecţiunilor cardiace”, arată cercetătorii. Roşiile gătite conţin licopen, o substanţă chimică care ajută la reducerea colesterolului. Un studiu a descoperit că dacă mâncăm 25 de miligrame de licopen pe zi reducem colesterolul cu până la 10 la sută.

7. Ce îmbunătăţeşte vederea: ciocolata, lichiorul sau nuca de cocos?

Ciocolata. Cercetătorii de la Universitatea Reading au rugat participanţii să citească numerele colorate care deveneau din ce în ce mai asemănătoare cu fundalul până când dispăreau.

Atunci când participanţii au mâncat 35 de grame de ciocolată neagră (o treime din una întreagă), performanţa lor s-a îmbunătăţit cu 17%. Efectul a fost aproape instantaneu şi vederea îmbunătăţită durează până la două ore jumătate.

Flavonolii, antioxidanţii ce pot fi găsiţi în nuca de cocos, îmbunătăţesc vederea deoarece cresc producţia organismului de oxid nitric, care ajută la dilatarea vaselor de sânge, permiţând unei cantităţi mai mari de sânge să ajungă la retină.

Ciocolata neagră este mai bună decât cea de lapte deoarece nivelul de flavonoli este mai mare.

8. Ce protejează împotriva cancerului de piele: strugurii, portocalele sau pepenele galben?

Strugurii. Radiaţiile ultraviolete de la Soare cresc nivelul de molecule dăunătoare ce se formează în piele, afectând celulele şi determinând apariţia ridurilor. Însă, oamenii de ştiinţă au descoperit că flavonoizii (antioxidanţi puternici) de la struguri pot preveni formarea acestor molecule în celulele pielii expuse la razele ultrviolete.

9. Câte ouă putem mânca în mod sănătos: unul pe zi sau două pe săptămână?

Nici una nici alta, mâncaţi câte vreţi. De mult timp suntem avertizaţi să rămânem la două-trei ouă pe săptămână din cauza conţinutului de colesterol ridicat. Dar, potrivit experţilor, nu există nici o limită recomandată, cu excepţia cazului în care am primit un anume regim de la medic.

Nu există nici o dovadă că ouăle cresc colesterolul, şi cercetătorii au descoperit că acestea contin mai puţin colesterol decât în trecut, deoarece găinile nu mai sunt hrănite cu făină de oase, care a fost interzisă în anii `90.

Cercetarea realizată a descoperit că un ou mediu ne furnizează în jur de 100 de miligrame de colesterol, o trime din cele 300 de miligarme pe zi recomandate.

10. Căpşunile: protejează stomacul, reduc ridurile sau împrospătează respiraţia?

Protejează mucoasa stomacului. O dietă bogată în căpşuni poate ajuta la încetinirea formării ulcerului sau a afecţiunilor gastrice, determinate de un consum ridicat de alcool sau aspirină. Cercetătorii de la Universitatea Barcelona au descoperit că şoarecii cărora li s-a dat etanol au avut prejudicii reduse ale mucoasei stomacului şi mai puţine ulcere, dacă erau hrăniţi cu extract de căpşuni timp de zece zile anterior.

Căpşunile ajută la activarea unei enzime protective, antiseptice numită lisozom în mucoasa stomacului.

11. Câte porţii de fructe şi legume avem nevoie pe zi: trei, cinci sau opt?

Opt. Majoritatea dintre noi reuşim sa asimilăm doar trei, dar noi date au arătat că nici cinci porţii pe zi nu ajută prea mult.

Fiecare porţie suplimentară ne oferă o protecţie mai mare împotriva afecţiunilor cardiace, spun rezultatele unei investigaţii europene, pentru dietă şi sănătate, care a evaluat 300.000 de persoane din opt ţări.

Studiul a dezvăluit că opt porţii pe zi de fructe şi legume reduc cu 22% şansele unui deces provocat de afecţiuni cardiace, în comparaţie cu cei care mănâncă doar trei porţii pe zi.

Loading...
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.