Delincvenţa străină în Franţa: Afirmaţiile ministrului de interne despre infractorii români, contrazise de statistici oficiale

Afirmaţiile ministrului francez de interne, Claude Guéant, despre infracţiunile comise de cetăţeni români arată că sunt ignorate fapte concrete, în pofida faptului că există statistici precise. Statisticile oficiale despre delincvenţii străini arată că există un mare număr de astfel de infractori, dar că infracţiunile comise de străini nu sunt în plină expansiune, scrie săptămânalul Marianne2 în ediţia de marţi (10 ianuarie 2012).

Aceste statistici sunt oficiale şi se bazează pe bilanţul anual al Ministerului Justiţiei, în care sunt menţionate condamnările efective şi nu infracţiunile constatate de poliţie. Fără a fi fiabile în totalitate, ele exclud deci din start orice suspiciune legată de verificări făcute din cauza culorii pielii (delictul de facies) şi de arestări arbitrare ale străinilor.

În plus, ele nu se referă decât la condamnările penale, ceea ce exclude o mare parte din infracţiunile care îi vizează pe cei aflaţi ilegal pe teritoriul ţării, care sunt cel mai adesea instrumentate de justiţia administrativă. Aceste statistici iau în considerare un criteriu obiectiv: naţionalitatea (dar şi sexul, vârsta) şi nu originea etnică, criteriu greu de stabilit.

Potrivit acestor cifre, există un mare număr de străini delincvenţi. În 2010, 12,64% din cei condamnaţi pentru infracţiuni grave (sancţionate cu pedepse de peste 10 ani închisoare) erau străini, procentul fiind de 12,58% pentru delicte. Trebuie precizat că în 2008, 5,8% din populaţia activă totală erau străini.

În perioada 2007 – 2010, ponderea străinilor condamnaţi varia între 12,23% şi 12,64% pentru infracţiuni grave şi între 11,8% şi 12,58% pentru delicte.

Pentru ambele tipuri de infracţiuni, în anul 2008 s-a înregistrat cel mai mic procent, iar în 2010, cel mai ridicat. În acest interval de doi ani, ponderea străinilor condamnaţi a crescut cu 3,35% în ceea ce priveşte infracţiunile grave şi cu 6,6% pentru delicte.

Există deci o creştere a delincvenţei şi criminalităţii cu autori străini, dar analizând evoluţia procentului în cei doi ani menţionaţi, concluzia este că trebuie reconsiderate serios cifrele divulgate de poliţie în această privinţă.

În luna septembrie a anului trecut, inspectoratul poliţiei din Paris anunţa o creştere, pe primele şapte luni ale anului, de 90% a numărului de inculpaţi (nu de condamnaţi) români în Paris şi în zonele învecinate. Alte date despre infracţiunile comise de români au mai fost furnizate în scopul de a face credibilă noua idee fixă a lui Guéant, chiar dacă se exagera.

Un studiu al Institutului Naţional de Statistică şi de Studii Economice /INSEE/, care citează cifre ale Ministerului de Justiţie, vizează evoluţia ponderii condamnaţilor străini şi francezi care au primit pedepse de peste 5 ani închisoare. El nu măsoară creşterea globală a delincvenţei străine, ci analizează gradul de periculozitate a condamnaţilor în funcţie de naţionalitate.

În 2002, 2,9% dintre condamnaţii străini au obţinut o pedeapsă de peste 5 ani, comparativ cu 3,4% dintre condamnaţii francezi, deci un raport de 0,85%. În 2009, acesta a crescut la 1,43%, adică o creştere de 60%. Concluzia este că delincvenţii străini nu sunt mai periculoşi decât cei francezi, dat fiind că în 2002, erau mai mulţi francezi condamnaţi la peste 5 ani închisoare decât străini.

Problema nu este dacă străinii sunt integrabili în modelul francez, ci trebuie analizate problemele economice, sociale, familiale, urbane sau şcolare care au dus la inversarea raportului dintre marea delincvenţă străină şi franceză într-un interval de câţiva ani. Aceeaşi întrebare se poate pune şi în legătură cu creşterea globală a delincvenţei străine.

Dacă statisticile Ministerului de Justiţie continuă să fie puţin comentate, această problemă a delincvenţei ar putea fi relansată cu ocazia prezentării raportului Observatorului Naţional al Delincvenţei şi Răspunderii Penale /ONDRP/.

Observatorul va publica pentru prima dată după 2006 statistici privind delincvenţa în funcţie de criteriul naţionalităţii. La baza raportului sunt cifre furnizate de poliţie şi de jandarmerie, ceea ce lasă să se întrevadă o nouă polemică.

Loading...

Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.