Tot mai mulţi unguri îşi transferă banii în Austria pentru a-şi ţine în siguranţă economiile

Neusiedl am See, un oraş comercial din estul Austriei, se mândreşte cu un comerţ turistic sănătos. Lacul Neusiedler, de la frontiera cu Ungaria, alături de spa-uri, arhitectură şi vin, atrage 90.000 de vizitatori pe an.

Recent, însă, aici s-a dezvoltat un nou tip de turism, notează Financial Times /FT/ în ediţia de joi. „Primesc unguri care vin şi mă întreabă unde este cea mai apropiată bancă. Nu este excesiv, dar noaptea trecută la ştiri s-a spus că ungurii fac depuneri bancare în Burgenland”, a declarat pentru FT Rita Rittsteur, care conduce biroul de turism local. Un manager de bancă local, care a solicitat anonimatul, a confirmat creşterea numărului de unguri cu bani.

„De fapt, am început să avem cinci pâna la zece solicitări în fiecare zi de la sfârşitul lui 2010. Au sărit la 20-30 pe zi în luna noiembrie. Am avut şapte noi conturi deschise astăzi”, a spus el. „Nu au încredere în guvernul lor şi nu îi condamn pentru aceasta”, a adăugat el.

Ungurii au devenit din ce în ce mai nervoşi după o depreciere bruscă a forintului în contextul în care pieţele şi-au pierdut încrederea în capacitatea ţării de a-şi onora datoriile iar ratingul de credit suveran a fost redus la ”junk”.

Jurnalista financiară Judit Lovas, care conduce un site de informaţii financiare pentru consumatorii ungari, a declarat că vizitatorii din Neusiedl şi din alte oraşe de frontieră au venit aproape toţi aici pentru ”a pune la ciorap” bani. „Oamenii se tem. Nu înseamnă că nu au încredere în băncile ungare – au încredere.

Dar nu au încredere în stat. Anul trecut, guvernul a naţionalizat fondurile de pensii private. Oamenii spun ca a fost un furt. Acum, ei cred că dacă economia se înrăutăţeşte, într-o zi guvernul le-ar putea fura economiile”, a spus Lovas.

Premierul Viktor Orbán a dat asigurări populaţiei săptămâna trecută că guvernul ”nu are nimic de-a face” cu economiile private iar banii deponenţilor „aparţin deponenţilor”. Dar ungurii au văzut că guvernul Fidesz de centru-dreapta al lui Orban urmăreşte mai multe politici economice „neortodoxe” – printre care taxe de criză pe sectorul corporatist, plus acapararea pensiilor – de la venirea sa la putere în mai 2010.

Toate aceste măsuri ar urma să acopere o gaură în bugetul de stat în timp ce stimulează creşterea economică, iar guvernul insistă că deficitul bugetar din acest an va fi sub 3% din PIB, iar creşterea de 0,5%. Pieţele au devenit însă din ce în ce mai preocupate de politicile economice dezordonate ale ţării, de datoria de stat mare – aproximativ 82% din PIB – şi de împrumuturile contractate de unguri, în special cu două treimi din creditele ipotecare în valută străină.

Forintul s-a depreciat cu 20% în raport cu euro, din vara trecută, atingând un nivel record de 324 forinti/euro săptămâna trecută, brusc împingând în sus costurile creditelor ipotecare în valută. Acest lucru a determinat în cele din urmă guvernul să remedieze relaţiile cu FMI, în speranţa obţinerii unei contracarări financiare. O delegaţie ungară s-a întâlnit cu directorul FMI, Christine Lagarde, la Washington.

Istvan Karagich de la ”BloChamps Capital”, o firmă de consultanţă financiară cu sediul la Budapesta, a confirmat că ungurii au început să transfere pe tăcute fonduri în străinătate, cu aproximativ un an în urmă.

„Vorbim cu numeroşi bancheri privaţi şi sesizăm starea de spirit. Ştim o mulţime de poveşti. Iarna şi primăvara trecută au existat persoane care au transferat sume între 30 de milioane-70 de milioane de forinti în afara ţării”, a spus el.

La sfârşitul anului trecut, în contextul în care criza din zona euro şi dificultăţile din Ungaria au escaladat, oameni de rând au început să facă deplasări în străinătate, în principal în Austria, dar şi în Slovacia şi Slovenia, în căutarea unui refugiu financiar. Lovas a declarat că sumele implicate sunt de multe ori de numai 5.000-10.000 de euro, sau chiar 1.000 de euro.

Adesea motivaţia este emoţională. „Este vorba de sume foarte mici. Gândiţi-vă că doar pentru a merge cu maşina în Austria te costă 20.000 de forinti (77 dolari)”, a spus ea. Fluxul de persoane îi ţine ocupaţi pe funcţionarii băncilor austriece: „Dacă telefonezi pentru a aranja cu un funcţionar de bancă vorbitor de ungară, trebuie să aştepţi două săptămâni. Funcţionarii de la o bancă din Neusiedl au declarat săptămâna trecută că au lucrat fără pauză”, a precizat Lovas.

Nici OTP, cea mai mare bancă de retail din Ungaria, nici Asociaţia Bancară din Ungaria nu comentează retragerile de economii. „Informaţiile privind retragerea depozitelor din Ungaria nu au o bază faptică”, a declarat Autoritatea Ungară de Supraveghere Financiară /HFSA/.

Conform unor date HFSA privind lichidităţile zilnice, primite de la sectorul bancar, depozitele nu au scăzut. Karagich a estimat că aproximativ 150 milioane-300 milioane de euro au părăsit ţara în ultimele două luni, dar a precizat că „la Viena, bancherii vorbesc de 350 de milioane de euro, aproximativ 90% din această sumă numai în Austria”.

Potrivit expertului, în comparaţie cu totalul depozitelor bancare ungare – în valoare de 50 de miliarde de euro, conform datelor din luna octombrie ale HFSA – banii scurşi transfrontalier nu au fost semnificativi, până în prezent.

„Ungaria nu este Grecia sau Irlanda. Nu trebuie să intrăm în panică, cu condiţia ca acest proces să nu se accelereze. Poate fi gestionat dacă guvernul face schimbări pentru a restabili încrederea”, afirmă Karagich. Potrivit lui Lovas, un acord cu FMI este crucial pentru recâştigarea încrederii publice. ”Acest transfer de bani transfrontalier este absurd. Este ca şi cum ne-am fi întors înapoi cu 20 de ani”, a precizat ea.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata