Doar 208 euro/lună pentru directorul „macaronar” de la „Fibrexnylon“ SA?

– Preşedintele Consiliului de Administraţie, italianul Michele Magnati, s-a ales cu o remuneraţie brută de 5.000 de euro pe an, iar directorul general Alessandro Pagnini cu una de doar 2.500 de euro pe an, ambele valori fiind stabilite atât pentru 2012, cât şi pentru 2013
– „Fibrex” Săvineşti a fost cumpărată şi devalizată de grupul „Radici”, care imediat după privatizare a concediat 3.000 de angajaţi
„Fibrexnylon“ SA Săvineşti (J27/25/1991; CUI 2614597) nu mai este decât o căpuşă pe mormântul fostei platforme chimice „Fibrex“, care trăieşte din închirierea terenurilor şi spaţiilor pe care au pus mâna italienii de la Radici. De altfel, la Oficiul Registrul Comerţului obiectul de activitate principal declarat nu mai are nicio legătură cu industria chimică: „3513 – Distribuţia energiei electrice“.În această situaţie, este de mirare că, cel puţin oficial, nu toţi italienii pot extrage mulţi euro din această firmă. Astfel, cea mai recentă Adunare Generală a Acţionarilor a stabilit remuneraţii foarte mici – chiar şi dacă ar fi fost vorba de băştinaşi – pentru preşedintele Consiliului de Administraţie şi pentru directorul general.

Astfel, articolul 2 al hotărârii AGA precizează: „Se stabileşte remuneraţia administratorului Michele Magnati la suma de 5.000 euro brut/an, pentru anul 2012 şi 2013, iar pentru administratorul Alessandro Pagnini suma de 2.500 euro brut/an, pentru anul 2012 şi 2013“. Cei doi administratori au puteri de preşedinte al Consiliului de Administraţie şi, respectiv, director general.

Citeste si:  Echinocţiul de toamnă

Sărind peste faptul că un brut de 208 euro/lună reprezintă o sumă sub salariul minim prevăzut de lege pentru o persoană cu studii superioare, ne punem întrebarea dacă nu cumva aceste valori sunt doar pentru a fenta taxele aferente veniturilor salariale din România, grosul banilor încasaţi de cei doi „macaronari” având drept „robinet” vreun contract de consultanţă, eventual nefiscalizat în România.

Capacităţi de producţie inutile

Aceste sume sunt dubioase şi pentru că rulajul financiar al „Fibrexnylon“ SA este unul impresionant. Astfel, în 2010, firma a avut o cifră de afaceri de 20.662.480 lei şi un profit de 3.107.979 lei, performanţe realizate cu doar 46 de angajaţi. Altfel spus, fiecare angajat a produs 4,49 miliarde lei vechi!

Cea mai bună descriere a situaţiei de la „Fibrexnylon“ SA este făcută chiar pe pagina de internet a firmei. „După anul 2000, (…) activităţile productive ale Diviziei Chimice au fost oprite şi instalaţiile au fost conservate pentru o repornire ulterioară.

Citeste si:  Şova: Contractul cu Bechtel a fost desecratizat; documentele vor fi publicate pe site-ul DPIIS până la finele lunii

Când a devenit foarte clar faptul că situaţia industriei chimice nu se îmbunătăţeşte, instalaţiile chimice precum şi cele adiacente producţiei au fost definit oprite.

(…) Astfel, după o perioadă de reorganizare şi restructurare, au rezultat terenuri, spaţii industriale, spaţii de producţie, spaţii de depozitare şi spaţii pentru birouri care nu mai sunt utilizate de către «Fibrexnylon» SA pentru activităţile sale curente“, se precizează la rubrica „Despre noi“ pe respectiva pagină de internet.

Totuşi, printr-o manevră abilă, unele utilaje au fost transferate către o altă firmă, „Yarnea“ SA Săvineşti (J27/167/2001, CUI 13849866), care s-a numit anterior „Moldavian Business Services“ SRL şi care este controlată de italienii cărora nu le mai convenea să lucreze pe firma cumpărată de la statul român.

Rezultatele financiare ale acesteia continuă să fie importante, dar prea puţin comparabile cu ce era înainte de 1990 la „Fibrex“. În 2010, „Yarnea“ SA a avut doar 340 de angajaţi, de peste 20 de ori  mai puţini decât cei 7.000 de angajaţi care câştigau salarii în 1998 de la „Fibrex“. În aceste condiţii, a realizat o cifră de afaceri de 136.813.900 lei şi a declarat un profit de 7.782.383 lei.

Citeste si:  „Comes“ SA Săvineşti îşi majorează capitalul social cu 1,5 milioane de lei

Istoria unei decăderi

„Fibrex“ Săvineşti a fost transferată de la Fondul Proprietăţii de Stat (FPS) la Ministerul Finanţelor în noiembrie 1999, pentru a se putea face o privatizare „în stil olandez“.

În ianuarie 2000, grupul italian „Radici“ a achiziţionat, de la Ministerul Finanţelor, prin Rasdaq, 50,9% din acţiunile „Fibrex“, la preţul de 130,1 miliarde lei vechi. La doar trei zile, „Radici“ a achiziţionat şi pachetul de 37,59% din acţiuni deţinut de SIF Moldova, tot prin intermediul Rasdaq.

Prin preluarea „Fibrex“ Săvineşti, „Radici“ urca pe locul trei pe piaţa mondială a industriei chimice, completându-şi gama de produse realizate cu caprolactamă, pe care anterior, timp de aproape patru ani, o importase de la „Fibrex“, la volumul de aproape 200 tone lunar.

Interesele italienilor erau însă clare. După privatizare, „Radici“ a concediat peste 3.000 de salariaţi din cei 3.900, a vândut echipamente şi produse esenţiale continuării producţiei.

Astfel că investitorul italian a fost acuzat că, de fapt, a avut un plan sistematic de a desfiinţa platforma industrială şi a elimina un competitor. În momentul acaparării de către „Radici“, „Fibrex“ Săvineşti era singurul producător integrat de fibre de nylon din România,  având linie de producţie şi pentru materia primă, şi pentru produsul final.
Citește și
2 Comentarii
  1. marius spune

    Cred ca intr-un timp relativ scurt o sa ne vindem toata tara

  2. George Dan spune

    Bataie de joc la adresa unui popor . trecerea de la sfera de influenta rusa la cea a Europei de vest a fost la fel de daunatoare ca si trecerea la comunism. Integrare Europeana ? La ce a dus ? La pierderea a 5 milioane de locuri de munca, la distrugerea capacitatilor de productie, la pierderea competitivitatii. Cine garanteaza ca utilajele nu au fost puse in functiune in alta tara? Nu sunt bani de investitii, nu sunt bani de pensii, pentru sanatate . Cum sa fie cind nu se mai produce nimic in tara? Le-a stat in git unora industria noastra, flota ….Acum suntem o colonie a vestului, datoria externa creste ca bulgarele de zapada, Cine o va plati? Nu cred ca vom fi scutiti precum grecii.Va fi platita cu teritorii? Romani treziti-va . Cumparati numai produse din tara, petreceti concediile in Romania.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata