Facebook sau băncile: Cine este mai de încredere atunci când vine vorba de datele noastre personale?

– Dacă doriţi să aflaţi cât de multe ştiu comaniile web despre dumneavoastră, vorbiţi cu Max Schrems. Studentul austriac s-a folosit de legile de confidenţialitate ale Uniunii Europene pentru a obţine toate informaţiile şi datele pe care Facebook le-a colectat despre el într-o perioadă de trei ani.

Aceste date s-au ridicat la 1.222 de pagini de informaţii, inclusiv copii ale mesajelor pe care el le-a şters cu câteva luni mai devreme, precum şi data şi ora a fiecărei conectări pe site, o situaţie care pare „extrem de înfricoşătoare”.

Facebook, Google, şi alte companii colectează şi folosesc date pentru a face miliarde de dolari din publicitatea focusată pe grupuri-ţintă.

Acum SWIFT (Societatea pentru Telecomunicaţii Financiare Interbancare Internaţionale), corporaţia globală non-profit care se ocupă de transferurile dintre instituţiile financiare, lucrează la un sistem care ar permite internauţilor să îşi stocheze şi să îşi gestioneze propriile date, la fel ca banii într-un cont bancar, şi, în mod selectiv, să „împrumute” informaţiile companiilor care oferă în schimb un beneficiu.

Acest lucru va permite oamenilor „să preia controlul asupra bunurilor lor digitale”, spune Peter Vander Auwera, un membru al echipei de nouă persoane care lucrează la acest proiect, denumit Innotribe.

Ideea a apărut pe măsură ce susţinătorii confidenţialităţii cer controale mai aspre în ceea ce priveşte companiile web care urmăresc utilizatorii în timp ce cumpără, socializează sau pur şi simplu pierd timpul online.

Pentru a rezolva plângerile din partea Comisiei Federale de Comerţ din SUA, Facebook a fost de acord să obţină consimţământul utilizatorilor înainte de a face publice anumite date. După un audit guvernamental în Irlanda, Facebook a promis să elimine rapid datele de pe serverele sale, atunci când un utilizator european şterge informaţiile pe care le-a scris. Purtătorii de cuvânt ai Facebook şi Google spun că aceste companii au luat măsuri pentru a oferi clienţilor mai mult control asupra informaţiilor pe care le-au lansat.

Însă, SWIFT consideră că oamenii nu se supără întotdeauna dacă împart anumite informaţii cu ceilalţi, atâta timp cât primesc ceva în schimb.

Grupul ce are sediul în Bruxelles plănuieşte să creeze şi să ruleze o reţea online asemănătoare cu sistemul financiar de transfer care operează în acest moment, dar aceasta să fie pentru comercializarea de date şi nu de bani.

Iata modul în care SWIFT vizualizează acest sistem:

Companii de încredere, cum ar fi băncile, vor avea dreptul să înfiinţeze aşa-numitele conturi digitale ale activelor pentru a depozita detaliile referitoare la activităţile online ale utilizatorilor, precum şi înregistrările financiare şi de sănătate.

Deţinătorii acestor conturi ar putea folosi sistemul SWIFT pentru a dezvălui informaţiile către terţi, la discreţia lor. Aceştia ar putea ajunge la o înţelegere de a-şi transmite datele unui comerciant în schimbul unei reduceri, de exemplu, sau să vândă informaţiile către companiile colectoare de date”, arată reprezentanţii SWIFT.

În calitate de organizaţie nonprofit, SWIFT spune că „intenţionează să reprezinte un intermediar de încredere”, neavând nimic de câştigat din aceste date.

Desigur, crearea sistemului reprezintă un aspect, iar convingerea oamenilor să îl folosească deja este o „altă mâncare de peşte”!

Conform planului SWIFT, utilizatorii ar trebui să plătească pentru administrarea conturilor de active digitale, ceea ce ar limita interesul persoanelor. Iar băncile nu sunt cele mai populare instituţii în momentul de faţă. Este discutabil dacă oamenii au încredere mai mare în bănci decât în Facebook sau Google.

Un ultim obstacol este SWIFT însăşi. Deoarece reţeaua sa de transfer interbancar trebuie să fie infailibilă, compania este obsedată de testarea şi retestarea ideilor noi înainte de a le pune la dispoziţia publicului. Grupul spune că reţeaua sa de urmărire a datelor nu va fi gata pentru lansare nici măcar în cinci ani, ceea ce înseamnă deja „o eternitate” în epoca Internetului. (Sursa: businessweek.com)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.