Zece lucruri pe care oamenii le fac zilnic, pe „pilot automat”, fără să le înţeleagă

Aţi observat vreodată că dacă vă uitaţi mult timp la degetele de la mână, acestea se transformă în “anexe extraterestre” chiar sub ochii dumneavoastră? Într-adevăr e ciudat. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu alte „trăsături” ale noastre.

Consideram că e ceva natural atunci când se întâmplă un lucru amuzant şi scoatem un fel de „ţipăt” , pe care îl numim „râs”, şi tot normal ni se pare să petrecem o treime din fiecare zi într-o stare apropiată de ceea ce înseamnă „să fii mort”, pe care o numim „somn”.

Însă, ce-ar fi dacă am privi cu mai multă atenţie aceste comportamente care ni se par atât de obişnuite?  S-ar putea să înţelegem mai bine motivele pentru care le facem…

1. Plângem
Cât de ciudat este faptul că tristeţea determină apa să curgă din ochii noştri! Dintre toate fiinţele, doar omul plânge cu lacrimi din cauza propriilor emoţii. Lacrimile servesc nu numai scopului de comunicare a sentimentelor, ci oamenii de ştiinţă consideră că ele conţin de asemenea anumiţi hormoni nedoriţi şi alte substanţe care sunt produse în timpul perioadelor de stres ale organismului, ceea ce poate explica efectul purgativ al “unui plâns bun”.

2. Sughiţăm


Sughiţurile sunt spasme involuntare ale diafragmei, membrana musculară din piept care are un rol important în respiraţie. De cele mai multe ori muşchiul devine iritat de prezenţa a prea multă mâncare în stomac, sau prea puţină. Totuşi, în aparenţă, sughiţurile sunt pe cât de inutile, pe atât de enervante. O ipoteză sugerează că ar putea reprezenta o rămăşiţă a unui reflex de supt primitiv.

3. Dormim


Ne petrecem aproximativ o treime din viaţă dormind. Nici un om nu poate rezista fără să doarmă mai mult de cateva zile, şi totuşi somnul poate fi cel mai puţin înţeles din toate comportamentele noastre.

Cu siguranţă somnul reprezintă o mare parte din “munca de întreţinere”, de la producţia de substanţe chimice care sunt folosite în timpul orelor în care suntem treji şi până la auto-organizarea neuronilor în creierul în curs de dezvoltare. Somnul REM, cu activitatea sa neuronală ridicată, este o „preocupare” pe care o avem în fiecare noapte, în perioada în care creierul nostru creşte.

Mai multe teorii indică somnul ca fiind o stare vitală pentru memorie şi învăţare. Acesta ne poate ajuta la imprimarea amintirilor episodice într-un spaţiu de depozitare pe termen lung.

4.  Murim
Bine, din punct de vedere tehnic, faptul că murim nu este o activitate de zi cu zi. Totuşi, este ceva ce se întâmplă la o mulţime de oameni în fiecare zi. De ce? Murim pentru că celulele noastre mor. Deşi celulele se înlocuiesc singure odată şi încă o dată timp de aproximativ 70 de ani, acestea nu pot face acest lucru pentru totdeauna.

În interiorul fiecărei celule, telomerii de la capătul cromozomilor noştri, conţinând informaţii genetice, sunt „scurtaţi” odată cu fiecare divizare de celule. Telomerii încep prin a fi îndeajuns de lungi pentru a face faţă unui număr mare de „tăieri”. Însă, într-un final, telomerii rămân foarte scurţi, informaţia pe care o conţin se pierde şi astfel celulele nu se mai pot diviza.

Din fericire, oamenii de ştiinţă continuă să lucreze la o modalitate de extindere a vieţii fiinţelor umane, şi cred că într-o zi vor dubla speranţa de viaţă medie.

5. Vedem în 3D


Hei, totuşi cum pot să producă cei doi ochi ai noştri imagini 3D?

De fapt este un truc al minţii (sau trei trucuri, pentru a fi mai exacţi). În primul rând, creierul nostru utilizează “disparitate binoculară”, mica diferenţă între imaginile văzute de ochii noştri. Creierul nostru foloseşte cele două versiuni oblice ale unei scene pentru a reconstrui adâncimea sa.

Pentru un obiect în prim plan, creierul înregistrează “convergenţa” pentru ochii noştri, sau unghiul pe care îl folosesc pentru a se concentra asupra obiectului, pentru a decide cât de departe se află.

6. Ne ruşinăm


Se pare că reacţia de înroşire a obrajilor este un răspuns uman universal la atenţia socială. Toată lumea face acest lucru, unii mai mult decât alţii. Declanşatorii înroşirii obişnuite pot fi: întâlnirea unei persoane importante, primirea unui compliment şi experimentarea unei emoţii puternice într-o situaţie socială.

Biologia înroşirii funcţionează astfel: venele din faţă se dilată, determinând o cantitate mai mare de sânge să ajungă în obraji şi să producă un ten roz. Totuşi, oamenii de ştiinţă sunt uimiţi de ce acest comportament are loc şi ce funcţie are.

7. Ne sărutăm


Este ciudat, deoarece atunci când ne gândim la sărut, acea schimbare de salivă pare romantică. Se pare însă că este doar un instinct biologic. Sărutul permite oamenilor să folosească mirosul şi gustul pentru a evalua pe fiecare ca şi un eventual partener de viaţă. Respiraţia şi saliva oamenilor poartă semnale chimice cu privire la sănătatea acestora, iar în cazul femeilor, dacă acestea ovulează. Toate aceste sunt mesaje importante pentru potenţialii parteneri în reproducere.

În plus, pielea din jurul nasurilor şi gurilor oamenilor este acoperită de uleiuri care conţin feromoni, chimicale ce transmit informaţia despre “bagajul” biologic al unei persoane. Atunci când oamenii preiau feromonii celelilalte persoane în timpul unui sărut neglijent, aceştia vor deveni mai mult sau mai puţin atraşi din punct de vedere sexual de cealaltă persoană, în funcţie de ceea ce detectează.

Pe lângă indiciile senzoriale chimice schimbate în timpul sărutului, psihologii cred că actul fizic efectiv al sărutului ajută cuplurile să se conecteze. Această teorie este sprijinită de faptul că oxitocina, un hormon care creşte sentimentele oamenilor de sociabilitate, dragoste şi încredere, inundă creierul atunci când gurile se sărută.

8. Eliminăm gaze
Răspunsul ar putea avea un miros neplăcut, dar orice mâncăm sau bem ne dau gaze. De fapt, este normal să eliminăm până la 1.9 litri de gaze în fiecare zi.

Această balonare se datorează coloniilor de bacterii din interiorul tractului intestinal inferior. În timpul procesului de transformare a meselor noastre în nutrienţi folositori, aceşti microbi mâncători de produse alimentare produc un produs secundar mirositor din gaz de hidrogen sulfurat, acelaşi miros emanat din ouăle stricate.

La fel ca şi nouă, bacteriei îi place cel mai mult să mănânce alimente cu mult zahăr. Tipurile de zahăr prezente în mod normal în lapte, fructe şi bineînţeles în fasole, produc cele mai multe eliminări de gaze.

9. Râdem


Înţelegem ideea unui banc şi imediat apare un sentiment amuzant: deodată suntem copleşiţi de nevoia de a scoate un fel de „ţipăt”. Râsul e ciudat. De ce facem acest lucru?

Psihologii cred că acest răspuns comportamental serveşte ca un semnal pentru ceilalţi, prin răspândirea emoţiilor pozitive, reducerea stresului şi contribuirea la coeziunea grupului. Pentru aceste motive, şi cimpanzeii şi urangutanii zâmbesc şi râd în timpul jocului social.

De fapt, mulţi emit ipoteze conform cărora râsul a evoluat de la gâfâit. Atunci când strămoşii noştri pre-umani se jucau unii cu alţii, ajungeau să gâfâie şi acest lucru a dus la apariţia râsului.

10. Clipim
Nu este chiar atât de ciudat că clipim: activitatea ce durează o zecime de secundă care îndepărtează particulele de praf şi împrăştie lichide lubrifiante de-a lungul globului ocular. Ceea ce este ciudat, totuşi, este că nu observăm cum totul devine întunecat la fiecare 2-10 secunde!

Oamenii de ştiinţă au descoperit că în creierul uman există un talent de a ignora întunericul momentan. Simpla acţiune de clipire reprimă activitatea în mai multe zone ale creierului responsabile pentru detectarea schimbărilor de mediu, aşa că noi experimentăm lumea ca fiind continuă. (Sursa: lifeslittlemysteries.com)

Loading...
Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.