EUR
4,83 RON
(-0.01%)
USD
4,07 RON
(+1.41%)
GBP
5,35 RON
(+0.31%)
CHF
4,49 RON
(+0.15%)
BGN
2,46 RON
(+0.69%)
BYN
1,67 RON
(+1.01%)
CAD
3,07 RON
(+0.18%)
RSD
0,04 RON
(-0.06%)
AUD
2,94 RON
(-0.05%)
JPY
0,04 RON
(+0.8%)
CZK
0,19 RON
(-0.42%)
INR
0,05 RON
(+1%)

România, menţionată în raportul anual al HRW în legătură cu dosarul închisorilor secrete ale CIA

România este menţionată în raportul Human Rights Watch (HRW) din 2012, dat publicităţii duminică (22 ianuarie 2012), printre ţările care nu au elucidat eventuala lor participare la programul centrelor secrete de detenţie ale CIA din estul Europei, alături de Lituania şi Polonia. De asemenea, raportul face referire la violenţele rasiste şi xenofobe împotriva romilor în mai multe ţări ale UE.

Potrivit raportului publicat pe site-ul organizaţiei, s-au făcut puţine progrese spre elucidarea eventualei complicităţi a unor guverne europene cu programul american de detenţie şi tortură a unor presupuşi terorişti în centre secrete.

Lituania şi-a oprit investigaţia, o anchetă similară în Polonia a înregistrat progrese reduse, în timp ce autorităţile române au negat în mod repetat o astfel de implicare, în ciuda unor dovezi vehiculate de presă, care a identificat locul în care s-ar fi aflat un fost centru de detenţie secretă al CIA la Bucureşti.

La modul general, raportul HRW apreciază că Uniunea Europeană şi statele sale membre nu s-au arătat dispuse să abordeze abuzurile asupra drepturilor omului pe plan intern în cursul anului 2011.

Human Rights Watch a descoperit tendinţe preocupante în materie de drepturile omului în regiunea Uniunii Europene, subliniind mai ales evenimentele din nouă state membre în domeniul imigraţiei şi azilului, discriminării şi intoleranţei în materie de politică antiteroristă.

Un proiect separat de raport analizează tendinţele pe termen lung în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului în Europa. Proiectul conchide că respectarea deficitară a drepturilor, slaba aplicare a legii când au loc încălcări, creşterea influenţei partidelor extremiste şi distanţarea de ideea că drepturile omului se aplică în mod egal pentru toţi, au dus la o criză care necesită o acţiune urgentă.

„Judecând după retorica folosită în Primăvara Arabă în 2011, părea că drepturile omului sunt o preocupare centrală a UE”, a declarat Benjamin Ward, director adjunct pentru Europa şi Asia Central al Human Rights Watch.

„Tristul adevăr este că guvernele din UE mult prea frecvent ignoră drepturile în casa lor când sunt inconveniente, mai ales când este vorba de grupuri vulnerabile, precum minorităţile sau imigranţii, şi nesocotesc criticile sau abuzurile”, a adăugat el.

În raportul său de 676 de pagini, Human Rights Watch a evaluat progresele în materie de drepturile omului în cursul anului trecut în peste 90 de ţări, precum revoltele populare din lumea arabă, pe care puţini le-ar fi putut anticipa.

Deşi ideea unei crize a drepturilor omului în Europa poate părea exagerată, o examinare mai atentă relevă tendinţe îngrijorătoare, notează Human Rights Watch. Între noutăţi semnalează: erodarea drepturilor omului în baza politicii de luptă împotriva terorismului; intoleranţa tot mai mare şi politicile abuzive faţă minorităţi şi imigranţi; ascensiunea partidelor extremiste populiste şi influenţa lor în politică; diminuarea eficienţei instituţiilor şi instrumentelor care protejează drepturile omului.

Răspunsul politicilor la imigraţia din Africa de Nord exemplifică focalizarea negativă a UE din 2011, apreciază HRW. Între acestea, merită menţionate apelurile la îngrădirea dreptului la libera circulaţie între frontierele interne ale UE, dispute privind responsabilitatea de salvare a imigranţilor eşuaţi pe coastele europene sau de primire a refugiaţilor proveniţi din Libia.

Partidele extremiste populiste s-au menţinut puternice în întreaga UE, erodând politica generală mai ales în chestiunile legate de romi, musulmani şi imigranţi. Guvernele UE au răspuns frecvent, făcându-se ecou al criticilor acestor partide şi aplicând polítici care aduc atingere drepturilor omului.

Comisia Europeană nu şi-a îndeplinit datoria de a lupta energic împotriva măsurilor care încălcau sau violau Carta Drepturilor Fundamentale şi alte legi ale UE.

A acceptat controversatele amendamente ale Constituţiei privind mass-media din Ungaria, a abandonat procedura împotriva Franţei ca urmare a expulzării romilor veniţi din Europa de Est şi a suspendat o procedură împotriva Greciei, deşi această ţară a făcut puţin pentru reformarea unui sistem de azil profund viciat şi degradant.

La 17 ianuarie, CE a anunţat că declanşează procedura de infringement asupra Ungariei în dosarul numirilor judiciare, dar pentru moment este neclar ce efecte va avea această intervenţie asupra amestecului tot mai mare al guvernului în justiţie şi libertatea presei.

Avansul spre un sistem comun de azil rămâne lent. Focalizarea UE s-a făcut mai mult pe controlul imigraţiei decât pe accesul la protecţie a celor care aveau nevoie. Violenţa rasistă şi xenofobă împotriva imigranţilor, solicitanţilor de azil şi romilor a fost o problemă pentru multe ţări precum Grecia, Italia şi Ungaria, la fel ca şi răspunsul neadecvat al respectivelor guverne.

Human Rights Watch citează atacul terorist din Norvegia din iulie soldat cu 77 de morţi pentru a ilustra pericolul intoleranţei scăpate de sub control. În acelaşi timp, reacţia guvernului de la Oslo, de a răspunde cu „mai multă deschidere, mai multă democraţie şi mai multă umanitate”, este dată ca un exemplu pozitiv.

Măsurile de combatere a terorismului în ţările europene au încălcat drepturile omului. Spania permite detenţia fără posibilitate de comunicare timp de 13 zile. În Franţa refoma normelor privind custodia poliţiei prevăd interogarea unui suspect de terorism în lipsa unui avocat.

În Marea Britanie, propuneri legislative pentru a pune limite abuzurilor în materie de practici de detenţie au fost subminate de prevederi care stipulau posibilitatea de a le reintroduce în caz de urgenţă.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata