Dinu Săraru: Îmi doresc să termin de corectat „Jurnalul unui personaj controversat”

0

La 80 de ani, scriitorul, publicistul şi dramaturgul Dinu Săraru îşi doreşte să termine de corectat cea mai recentă cartea a sa, „Jurnalul unui personaj controversat”, un bilanţ al vieţii cunoscutului autor.

„După ce mă întorc de la Paris, unde plec marţi, deci a doua zi după ziua mea, m-apuc să termin de corectat ‘Jurnalul unui personaj controversat’, pe care îl sper în librării la sfârşitul lunii martie. E un jurnal sub forma unui interviu pe care mi-l ia Vartan Arachelian. Sper că va fi primit cu interes pentru că am trăit mult, am cunoscut multă lume, m-am războit cu multă lume, am pierdut multe bătălii conjuncturale, pentru că n-am ştiut şi nici n-am vrut să joc hora care să-mi asume răsplata jertfei patriotice. Şi atunci trebuie să-mi fac şi eu bilanţul prieteniilor, duşmăniilor, conflictelor, iubirilor înşelătoare, trădărilor şi speranţelor împlinite şi neîmplinite”, a declarat, sâmbătă (28 ianuarie 2012), apreciatul romancier.

Dinu Săraru întâmpină aniversarea celor 80 de ani, fără a resimţi prea mult povara iernilor acestei vârste.

„Dacă este să fiu sincer până la capăt, n-am nicio secundă niciun semn care să m-avertizeze că am 80 de ani. Dacă n-ar fi gonartroza care mă împiedică să mă duc şi la vânătoare, chiar că nu aş crede că am trecut, demult, pragul vârstei a treia. Aşa încât în afară de faptul că toată lumea îmi spune că am 80 de ani, la care eu trebuie să răspund automat ‘Vă mulţumesc foarte mult pentru urare!’, sunt convins că la 75 de ani mi se părea că sunt mai bătrân ca acum”, a spus Săraru.

Scriitorul se pregăteşte să înceapă lucrul la două nuvele, două „poveşti”, una din mediul artistic şi actoricesc, al pictorilor, sculptorilor, al arhitecţilor şi al teatrului”, şi alta „din lumea ţărănească”, având un subiect la care prozatorul se gândeşte „cu bucurie”.

„Aş fi în stare să las totul şi să încep cu povestirea asta”, a mărturisit el.

Altfel, Dinu Săraru îşi doreşte să se ducă la Slătioara din Vâlcea natală, unde îşi găseşte liniştea cititului: „Abia aştept să mă întorc, să mă duc la Râmnic şi la Slătioara. Nici nu ştii ce bucurie!”.

Editarea revistei „Clipa”, care îi dă satisfacţia de a fi o „revistă academică de care lumea spune că era nevoie”, rămâne, în continuare, una dintre preocupările publicistului Dinu Săraru.

„Vreau să închei aşa, cu finalul unui cântec oltenesc, care mi-a plăcut foarte mult. L-am auzit acum, în nopţile astea, că dorm mai puţin şi mai citesc, mai dau peste un post de radio… Şi cântecul se încheia aşa: ‘Bate-mă, Doamne, să mor/Într-o grădină de flori/În braţe cu cin’ mi-e dor'”, a mai spus scriitorul, în finalul declaraţiei.

Dinu Săraru s-a născut pe 30 ianuarie 1932, în Slătioara.

A debutat în presă la numai 18 ani, ca reporter la Radiodifuziunea Română (1950-1960), devenind apoi secretar general de redacţie la revista „Secolul 20” (1961-1964) şi la „Luceafărul” (1964-1968), redactor la „Scânteia tineretului” (1963-1964), apoi, între 1969-1977, redactor-şef adjunct şi redactor-şef al Redacţiei culturale a Radioteleviziunii, coordonator al teatrului TV la Televiziunea Română.

Ca romancier, a debutat cu romanul „Nişte ţărani” (1974, Premiul Academiei Române), pus în scenă de Cătălina Buzoianu la Teatrul Mic). Au urmat romanele: „Clipa”‘ (1976, Premiul pentru scenariul cinematografic), trilogia „Dragostea şi revoluţia” („Toamna roşie”, „Cei care plătesc cu viaţa”, „Speranţa”), „Adevăruri de toată ziua” (1987), „Un fluture alb cu sânge pe aripi” (1992), „Iarba vântului” (1993, Premiul ‘Mihai Eminescu’), „Trilogia ţărănească” (triptic de romane, 1996), „Crimă pentru pământ” (1997, Premiul „Liviu Rebreanu”) – montat de regizorul Grigore Gonţa (care a semnat şi scenariul) la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti, „Ciocoii noi cu bodyguard” (2004), „Generalul Revoluţiei cu piciorul în ghips”- dialog cu generalul Victor Atanasie Stănculescu, volum de interviuri (2005). Subiectul filmului „Ticăloşii” (2007) al cărui regizor şi scenarist este Şerban Marinescu este inspirat din romanul lui Dinu Săraru „Ciocoii noi cu bodyguard” (a fost tradus şi în limba bulgară).

Cronicar dramatic, a semnat numeroase articole în reviste şi ziare, o parte din acestea fiind cuprinse în cele două colecţii de cronici şi eseuri teatrale „Teatrul românesc şi interpreţi contemporani” (1966), „‘Al treilea gong” (1973).

A semnat şi scenariile ecranizărilor după propriile romane: „Clipa” (în regia lui Gheorghe Vitanidis, 1979), „Vânătoare de vulpi” (în regia lui Mircea Daneliuc, 1980, după „Nişte ţărani”), „Dragostea şi revoluţia” (în regia lui Gheorghe Vitanidis, 1983).

Între 1977 şi 1990, ca director al Teatrului Mic şi al Teatrului Foarte Mic, a reuşit să ridice aceste instituţii la un nivel deosebit, a înnoit repertoriile, a deschis porţile pentru actori, regizori, scenarişti tineri şi talentaţi. În perioada 2001-2004, a îndeplinit funcţia de director al Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti.

Este preşedinte al Fundaţiei Naţionale pentru Civilizaţie Rurală „Nişte ţărani” (înfiinţată în iunie 1998) – unul dintre organizatorii, din 1999, al Festivalului Internaţional de Film „Eco-Etno-Folk Film” de la Slătioara.

În decembrie 2008, Dinu Săraru a lansat publicaţia culturală „Clipa”, revistă care se distribuie gratuit şi are o apariţie lunară cu sprijinul Bibliotecii Metropolitane „Mihail Sadoveanu” din Capitală şi al Fundaţiei Naţionale pentru Civilizaţie Rurală „Nişte Ţărani”.

În 2002 i-a fost acordată distincţia de Cavaler al Ordinului Naţional „Steaua României”, iar în 2008, în cadrul manifestărilor ”Zilele Bucureştiului”, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu i-a acordat diploma de excelenţă, premiu primit de 30 de personalităţi ale vieţii cultural-artistice, sportive şi medicale din Bucureşti.

În anul 2011, Dinu Săraru a lansat „Ultimul bal la Şarpele Roşu”, despre care scriitorul declara că poate fi considerat o continuarea a romanului „Ciocoii noi cu bodyguard”, dar şi un roman de sine stătător.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.