De ce se teme Putin de un al doilea tur de scrutin?

0

Premierul Vladimir Putin încearcă să evite un al doilea tur la alegerile prezidenţiale, care se vor desfăşura în luna martie. Potrivit sondajelor, ruşii vor forţa un al doilea tur de scrutin, pentru prima dată din 1996.

Putin, în vârstă de 59 de ani, a avertizat ieri, 1 februarie, că un al doilea tur ar periclita stabilitatea în condiţiile în care timp de 12 ani s-a situat în topul politicienilor ruşi.

Liderul rus se confruntă cu cea mai mare provocare din cariera sa, mai ales în urma acuzaţiilor de fraudă  care au declanşat puternice proteste de masă. Autoritatea sa poate fi diminuată, deoarece el a pierdut legătura cu alegătorii mai tineri care, nu-şi amintesc instabilitatea din anii 1990, potrivit analistul politic Nikolai Petrov.

„Nu ar fi de bun augur un al doilea tur de scrutin pentru Putin. El trebuie să demonstreze că este un politician de elită, liderul de neconstestat al Rusiei, nu un politician doar de forţă. E deja mai slab şi nu cred că va mai fi la fel de puternic ca preşedinte, aşa cum a fost odată”, a mai spus Petrov.

 

Putin pierde teren

Pe 31 decembrie 1999, Putin prelua puterea de la Boris Elţîn, stabilitatea constituind punctul forte al campaniei sale. „Pentru alegerile de luna viitoare un al doilea tur ar însemna destabilizare. Voi continua lupta politică „, a declarat Putin.

Potrivit unui sondaj realizat pe 22 ianuarie de Centrul pentru Studierea Opiniei Publice, pe un eşantion de 1.600 persoane, premierul era preferat în procent de 49 la sută de alegărori. În săptămâna precedentă, a mai fost realizat un sondaj, unde procentul a fost de 52 la sută.

Întru-un alt sondaj  efectuat de Fundaţia de Opinie Publică, cunoscut sub numele de FOM, procentul înregistrat de Putin a fost de 44 la sută, în scădere de la 45 la sută faţă de săptămâna precedentă. Tot în perioda 20-23 ianuarie, Centrul independet de sondare Levada, au  chestionat 1.600 de persoane, sprijinul pentru Putin fiind de 37 la sută, marja de eroare fiind de 3,4 puncte procentuale.
Acuzaţii de fraudă

Ghenadi Zyuganov şi alţi lideri din opoziţie au acuzat partidul de guvernământ a lui Putin de  fraudă, în alegerile din luna decembrie.  Ei au cerut reluarea votului, în caz contrar, au ameninţat cu demonstraţii de masă pe 4 februarie. La mitingurile anterioare au participat  zeci de mii de oameni.

În opinia premierului rus,  sondajele  legislative au fost echitabile. Cu toate acestea, el a început să instaleze camere în secţiile de votare pentru a spori transparenţa  alegerelor prezidenţiale din luna martie,  în timp ce Medvedev, preşedintele în funcţie,  a propus reluarea alegerilor pentru guvernatorii regionali, care au fost scoase din uz în 2004, pentru a facilita înregistrarea partidelor politice şi a candidaţilor la preşedinţie.

Comisia Electorală Centrală a interzis liderului  Partidului Pro-Democraţia Yabloko, Grigori Yavlinsky, să intre în cursă alături de Putin, aspect ce a fost criticat, ieri la Bruxelles, de Catherine Ashton. 

Cum data alegerilor se apropie, Putin şi-a intensificat discursul antiamerican. „Uneori am impresia că SUA nu are nevoie de aliaţi, are nevoie de vasali”, a declarat Putin 25 ianuarie, în oraşul siberian Tomsk.

„Cred că va fi doar o rundă şi Putin va câştiga”, a declarat Pumpyansky într-un interviu la Forumul Economic Mondial de la Davos. „Ar fi de preferat,  deoarece în condiţiile actuale din Rusia orice modificări pot fi făcute doar printr-o reformă,  altfel de modificări ar conduce spre revoluţie şi nu avem nevoie de ea.” În timp ce Putin este asigurat de victorie, promisiunile lui de stabilitate şi-au pierdut „semnificaţia magică” şi ar trebui să fie combinate cu idei noi, a declarat Valeri Fedorov, director general al Centrului pentru Studierea Opiniei Publice .

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.