Două decenii de la primele alegeri locale libere; 20 de ani mandat de primar

0

Pe 9 februarie se împlinesc două decenii de la primele alegeri libere din România pentru administraţia publică locală (turul al doilea a avut loc la 23 februarie 1992).

Cu această ocazie, au discutat cu primari care de 20 de ani se află neîntrerupt în fruntea comunităţii, pentru a împărtăşi din experienţa lor, pentru a vorbi despre împlinirile şi neîmplinirile lor pe parcursul atâtor mandate.

În judeţul Arad, Gheorghe Burdan, primar al oraşului Chişineu Criş din 9 februarie 1992, este, la cei 74 de ani ai săi, decanul de vârstă al primarilor din judeţul Arad.

„Am fost ales în funcţia de primar al oraşului Chişineu Criş la alegerile locale din anul 1992, iar de atunci conduc neîntrerupt acest oraş. La primele mandate am candidat ca şi independent, însă am considerat că este mai bine să mă înregimentez politic, motiv pentru care din 2004 sunt în PSD. Am realizat foarte multe în decursul celor cinci mandate, cel mai important fiind în opinia mea faptul că, datorită numărului mare de firme care au venit în oraşul nostru, în Chişineu Criş şomajul este practic zero. La noi în oraş, numai cine nu doreşte nu munceşte, pentru că locuri de muncă sunt”, a declarat Gheorghe Burdan.

„În opinia mea, în oraş mai sunt încă multe de făcut şi, cum la minte şi la trup mă simt încă destul de tânăr, am decis ca la alegerile din luna iunie să mai candidez pentru încă un mandat de primar. Că doar nu am să stau acasă să mă cert toată ziua cu soacra”, a spus primarul în exerciţiu al oraşului Chişineu Criş.

Trebuie menţionat că Gheorghe Burdan are în spate o carieră impresionată în administraţia publică locală, fiind primar şi înainte de 1989.

Primarul comunei Tîrnova, liberalul Florin Farcaşiu, este, la cei 47 de ani ai săi, după toate probabilităţile, unul dintre cei mai vechi din ţară.

„Mi-am început primul mandat de primar la data de 10 ianuarie 1990, atunci când cei 45 de membri ai Consiliului Frontului Salvării Naţionale din comuna Târnova, m-au ales să preiau această funcţie până la primele alegeri, care au avut loc în anul 1992. Chiar dacă pare surprinzător, consătenii mei au decis să îmi acorde onoarea de a conduce destinele comunei în ideea că, la cei 24 de ani pe care îi aveam, eram cel mai tânăr membru al CFSN din comună”, a spus Florin Farcaşiu.

În anul 1992, cu ocazia primelor alegeri locale organizate în mod democratic, Florin Farcaşiu a fost ales pentru prima oară primar al comunei, obţinând învestitura din chiar primul tur.

În continuare, a mai fost ales ca edil al comunei de încă patru ori.

„Singurul mandat în care am candidat ca independent, pe care l-am câştigat abia după al doilea tur, a fost cel din 2000-2004, acela fiind de altfel şi cel mai greu mandat pe care l-am avut până acum, deoarece nu am avut în spate nici un partid şi nici consilieri locali. Am avut parte în schimb de o opoziţie destul de puternică în Consiliul Local, deoarece unii dintre contracandidaţii mei la funcţia de primar al comunei în acea legislatură, au ajuns consilieri locali şi au încercat tot timpul să le dovedească consătenilor că nu au făcut bine alegându-mă pe mine. Nu mi-a fost uşor, în condiţiile în care, prin deciziile luate, trebuia să asigur o stabilitate cât mai bună a comunei, spre binele locuitorilor comunei”, a precizat Florin Farcaşiu.

Toate celelalte mandate le-a obţinut din primul tur, aşa cum speră să îl obţină şi pe cel de al şaselea.

„Faptul că mă aflu de atâta vreme la conducerea administrativă a comunei, dovedeşte faptul că am reuşit să îmi atrag aprecierile oamenilor, dându-mi încredere să candidez şi la alegerile locale din acest an, pentru un nou mandat de primar, pe care sper să îl obţin tot din primul tur”, a adăugat Florin Farcaşiu.

Primarul comunei Moneasa, Terente Condea, în vârstă de 66 de ani, se află în faţa celui de al şaptelea mandat de primar, pe care speră să îl obţină la alegerile locale din luna iunie a acestui an.

„Sunt primar al comunei Moneasa din luna iulie a anului 1990, ales în mod democratic de consătenii mei. Au fost primele alegeri democratice pentru desemnarea primarului organizate în judeţul Arad şi la nivel naţional, iar pentru că starea mea de sănătate îmi permite, în luna iunie voi încerca să obţin cel de al şaptelea mandat de primar al comunei”, a declarat Terente Condea.

La primul său mandat a candidat ca independent, după care s-a înscris în PDSR, iar mai apoi în PSD, la ultimele mandate candidând pe listele PD (PDL).

Un alt primar longeviv ca ani de când conduce destinele unei localităţi arădene este şi Nicolae Valea, primarul comunei Archiş. În vârstă de 58 de ani, Nicolae Valea a candidat pentru prima oară la această demnitate, în anul 1992, ca membru al PSD (PDSR), de atunci şi până în prezent, obţinând alte patru mandate şi speră să îl obţină pe al şaselea la alegerile locale din acest an.

În judeţul Sălaj, primarul comunei Pericei, Boncidai Csaba, se află în fruntea comunităţii locale de două decenii, timp în care a făcut din „ceapa de Pericei” un brand internaţional, inclus în Cartea Recordurilor, promovat în Parlamentul European şi imortalizat într-un monument, singurul de acest tip din România.

Acest demers este doar o strategie de marketing prin care edilul a dorit să scoată din anonimat comuna, însă principalele realizări din decursul celor cinci mandate constau, mai degrabă, în implementarea cu succes a numeroase proiecte guvernamentale şi europene, prin care s-au asfaltat drumuri, s-au făcut reţele de apă şi canalizare şi, mai nou, se va aduce în Pericei gazul metan.

„Am promis ceea ce este realizabil şi am încercat să realizez ceea ce am promis. Nu am promis niciodată irealităţi şi oamenii au apreciat această treabă, că nu am făcut promisiuni deşarte. Am fost foarte realist. Am cunoscut foarte bine necesităţile, dar şi posibilităţile. Am promis ceea ce am ştiut că este posibil de realizat. Fiecare mandat a avut greutăţi şi provocări”, precizează cel care, acum 20 ani, devenea, la doar 25 de ani, unul dintre cei mai tineri primari din ţară.

La vremea respectivă, propunea venită din rândul „sfatului bătrânilor” comunei l-a luat şi pe el prin surprindere, însă a acceptat provocarea chiar dacă în 1992 era, aşa cum se autocaracterizează, „un copil”.

„Prima provocare a fost aplicarea Legii fondului funciar. Am avut, ca şi tânăr primar, copil mai bine zis, o poziţie şi văd că acea poziţie a fost argumentată de istorie. Poziţia mea a fost că trebuie să retrocedăm „in integrum”, ca să putem porni o societate nouă”, subliniază primarul din Pericei.

Din păcate, punerea în aplicare a ideilor sale a fost împiedicate de legile succesive ale fondului funciar, care au dus la fărâmiţarea suprafeţelor şi la un mare procent de terenuri agricole nelucrate în prezent.

„Ne-am învârtit în jurul retrocedărilor. Timp de 20 de ani nu am reuşit să facem politici agricole şi să devenim urmaşi demni ai strămoşilor. Am ajuns acolo că, dacă intrăm în cimitir, ne e ruşine faţă de strămoşi că ei au agonisit aceste terenuri şi noi le-am lăsat cu bălării, nelucrate”, a afirmat Boncidai Csaba.

La polul opus, stă atragerea de finanţări europene şi guvernamentale – începând cu programele de dezvoltare rurală, din anii 1995-1996 şi terminând cu Măsură 3.2.2, „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” – pentru proiecte de introducere a apei, canalizării, gazului metan şi pentru asfaltări sau pietruiri de drumuri.

În acest sens, cel mai elocvent exemplu este 2012 când, în anumite zone din comună, „sunt porţiuni de drum unde trebuie să implementez patru proiecte simultan”, respectiv introducerea canalizării, apei, gazului şi realizarea unei piste de biciclete, pentru care proiectul tehnic a fost depus, deja, în premieră naţională, la Administraţia Fondului de Mediu, a spus primarul din Pericei.

Nelipsită în trecut de la mesele împărăteşti de la Curtea din Viena, „ceapa din Pericei” a intrat, în 2007, în Cartea Recordurilor, când, cu prilejul primei ediţii a Festivalului Cepei, agricultorii din comună au împletit o cunună din 45.000 de cepe, care a avut o lungime de 4.518 metri. Cu acelaşi prilej, în comună a fost dezvelit Monumentul Cepei, unic în lume, care are o înălţime de şase metri. World Records Academy a omologat, în 2009, recordul comunei Pericei pentru „cel mai mare monument dedicat cepei”.

Cu toate acestea, primarul din Pericei are rezerve atunci când este vorba de o nouă nominalizare pentru această funcţie, punând pe prim plan familia.

„Prima dată e bine să discut şi să fac evaluarea în familie. Pentru că, eu întotdeauna am spus: am curajul să mă uit în ochii a 4.000 de cetăţeni ai comunei Pericei, dar, în multe cazuri, am fost pus în situaţia să nu am curajul să mă uit în ochii copiilor mei. Pentru că deja băieţii sunt mari şi mi-au spus: tati, dacă atâta ai lucra pentru bugetul familiei cât lucrezi pentru comunitate, atunci putem să petrecem concediile în Hawaii şi nu la muncă, la săpat de pământ şi la adunat de fân, că băieţii fac şi agricultură, în paralel, pentru că nu am ce să fac, am moştenit pământ de la părinţi, de la bunici şi trebuie lucrat”, a spus Boncidai Csaba.

Primarul comunei Pericei nu este singurul din Sălaj care are cinci mandate, în această postură aflându-se Mircea Pop – comuna Cuzăplac, Csapo Carol – Dobrin, Augustin Sabou – Lozna şi Cornel Lung – Sânmihaiu Almaşului.

În judeţul Călăraşi, primarul independent Anghel Constantin a fost ales consecutiv din anul 1992 şi până în prezent de cetăţenii comunei Independenţa.

„Nu am pierdut nici un mandat de primar. O singură dată, în anul 2008, am intrat în turul doi, iar la celelalte (scrutinuri – n.r) am câştigat din primul tur”, a declarat Anghel Constantin.

Primarul nu a făcut niciodată cetăţenilor comunei promisiuni fără acoperire şi consideră că a fost ales în toţi aceşti ani datorită seriozităţii de care a dat dovadă.

„Eu nu am făcut promisiuni fără acoperire. Chiar nu am promis nimic oamenilor pentru că îmi dădeam seama că lucrurile nu depind numai de mine pentru că fiind un primar independent e greu să te pui să faci promisiuni oamenilor că poţi să realizezi ceva. Probabil că am fost ales datorită felului meu, că sunt conştiincios, că îmi fac treaba, că mă găsesc în permanenţă la primărie sau acasă şi dacă promit ceva şi fac. Am păstrat un echilibru la primărie şi ăsta e mare lucru. (…) Probabil acestea au fost atuurile. Poate şi seriozitatea de care am dat dovadă şi că sunt un om corect şi îmi place să respect oamenii”, a spus primarul Anghel.

El susţine că de câte ori a candidat la primărie nu a oferit nimic pentru a fi reales.

„Nu am oferit niciodată nimic şi probabil acesta a fost şi faptul că la alegerile din 2008 nu am ieşit din primul tur. Niciodată eu nu am oferit nimic. (…) Sunt total împotrivă”, a susţinut primarul.

În toţi aceşti ani Anghel Constantin a reuşit să realizeze multe lucruri în comună, dar cu câteva dintre ele se mândreşte.

„Cel mai mult mă mândresc cu cele 18 hectare de pădure pe care am reuşit să le plantez la nivelul localităţii prin proiectul Controlul poluării în agricultură. (…) Pădurea a fost plantată pe două terenuri neproductive şi are rolul de a proteja DJ 307 pe care erau mari probleme atunci când ningea. O altă realizare este crearea serviciilor de salubrizare privind colectarea gunoiului menajer de la gospodăriile populaţiei. Mai sunt şi alte realizări, dar acestea mi se par că ar fi cu efect pentru mine”, a spus primarul comunei Independenţa.

Anghel Constantin nu crede că va mai candida în acest an, considerând că 20 de ani îi sunt „suficienţi”.

În judeţul Călăraşi mai sunt şi alţi patru primari care au fost aleşi continuu în toţi aceşti 20 de ani – primarul comunei Belciugatele, Dinei Petre, primarul comunei Ştefan cel Mare, Pandea Nicolae, primarul comunei Ştefan Vodă, Avram George şi primarul comunei Jegălia, Niţu Aneta.

Cel mai vechi primar din judeţul Sibiu, Niculae Dancu, edilul comunei Păuca, după 20 de ani experienţă în fruntea comunităţii, îşi doreşte să candideze şi în acest an, convins că va mai obţine încă un mandat, însă, pentru prima dată, vrea să revină la statutul de independent, după o carieră politică care a însemnat trecerea de la PD la PSD şi înapoi.

„În 1992 şi 1996 am fost candidat independent. Din 1996 până în 2004 am fost la PD. În 2004 am participat la alegerile locale pe lista PSD. Din toamna lui 2004, am revenit la PD. Aşa a fost să fie. Sper să nu mai trec la nici un alt partid. O să candidez şi la alegerile din acest an, dar mă gândesc dacă voi candida pe listele unui partid sau candidez ca independent. Sincer, nu am simţit mare ajutor din partea partidelor, nici la PSD, nici la PD”, a mărturisit primarul Niculae Dancu.

Dezamăgit de partidele politice, pe care recunoaşte că nu le-a cunoscut deloc când a obţinut primul mandat, în 1992, cel mai longeviv primar sibian spune că secretul succesului său nu a fost traseismul politic, ci „realizările, proiectele bine întocmite”.

„Tot ce am făcut, am făcut pe nişte proiecte bine întocmite. Am reuşit că îi conving pe cetăţeni prin muncă şi seriozitate. Una este să promiţi, alta e să ai în spate atâtea realizări. Am avut contracandidaţi. La doar două alegeri, în 1996 şi 2008 am fost singur, în rest am avut contracandidaţi. Spre exemplu, în 2000 am fost patru candidaţi. În 1992 am fost doi candidaţi, dar am câştigat”, a declarat Niculae Dancu.

El îşi aminteşte că s-a decis să fie primarul comunei Păuca (judeţul Sibiu), în 1992, la 31 de ani, atunci fiind apreciat şi respectat pentru meseria sa, de tehnician veterinar.
„În 1992 când am fost ales primar, aveam 31 de ani şi eram cel mai tânăr primar din judeţul Sibiu. În 1992 atunci aveau trecere cei mai în vârstă candidaţi, cei care aveau afinităţi politice spre PNŢCD, PNL şi alte partide istorice. Necunoscând viaţa politică şi viaţa partidelor politice, am decis atunci să merg ca independent. Înainte de primar, am fost tehnician veterinar şi sunt sigur că oamenii au apreciat că i-am ajutat”, este de părere primarul comunei Păuca.

Anul 2012 îl găseşte pe Dancu cu două proiecte europene, amândouă de interes pentru comunitate, care îi vor aduce capital electoral: un drum de 12 kilometri asfaltat şi apă şi canalizare pentru 90% din cetăţeni.

„Vom semna în două săptămâni, un contract de finanţare din fonduri europene, pentru drumuri, în valoare de un milion de euro, ceea ce va însemna 12 kilometri. În maximum 30 de zile, vom semna şi contractul pentru alimentare cu apă şi canalizare, pentru Păuca – Presaca, tot un proiect cu finanţare europeană, în valoare de 2,5 milioane de euro. Datorită acestui proiect, eu sper ca peste 90% din populaţia comunei să beneficieze de apă şi canalizare”, a spus Dancu.

Mai puţin preocupat de politică, cel mai vechi primar sibian se luptă şi acum să aducă apa potabilă în casa fiecărui locuitor din comuna Presaca. În satele din această comună, sibienii se mândresc că au un pământ bogat în zăcăminte de gaze naturale, însă această bogăţie le afectează aprovizionarea cu apă potabilă.

„Comuna este deficitară privind sursa de apă. Apa pe care oamenii o au la fântâni este de proastă calitate. Am făcut foraje începând din 1998, ca să încercăm să avem o sursă proprie de apă. Apa nu poate fi folosită pentru consum uman, din cauza zăcămintelor de gaze, care dau o concentraţie foarte mare de amoniu în apă”, a explicat primarul comunei Păuca.

Cei care nu ajung la Păuca, ci doar accesează site-ul primăriei vor observa că aparatul propriu al primarului Dancu este format din zece persoane.

Situată la limita cu judeţul Alba, comuna Păuca se află la o distanţă de 50 de kilometri de municipiul Sibiu.

Aflat în funcţie din 1990, social-democratul Gheorghiţă Boţârcă, 57 de ani, primarul oraşului Topoloveni din judeţul Argeş, este decis să candideze la alegerile din acest an pentru un nou mandat şi speră că va obţine susţinerea cetăţenilor pentru proiectele pe care le va propune.

„Pentru mandatul următor, sigur voi candida. Mi-am şi definitivat o serie întreagă de proiecte şi am o viziune conturată privind etapa care urmează. (…) Pentru că, de fapt, oamenii aleg un portofoliu de proiecte prezentat de primar, pe care acesta trebuie să poată să le ducă la îndeplinire. Dacă nu, evident că alegătorii te abandonează”, a declarat primarul Boţârcă.

Faptul că până acum nu a fost niciodată „abandonat” de alegătorii din Topoloveni şi-l explică prin adaptarea ofertei electorale la realităţile momentului.

„De fiecare dată am avut o ofertă, în funcţie de etapele pe care le-am parcurs din decembrie 1989 şi până astăzi. Această ofertă a motivat şi prezenţa mea în alegeri, dar i-a motivat şi pe cetăţeni să voteze pentru mine la funcţia de primar”, a spus Gheorghiţă Boţârcă.

În opinia sa, pentru alegători a contat foarte şi mult faptul că a pus accent pe susţinerea activităţilor economice, care să aducă bunăstare atât cetăţenilor, cât şi comunităţii în ansamblu.

„Nu am vrut să rămânem în sfera unei singure industrii, am vrut neapărat să diversificăm activitatea economică. Este vorba de organizarea multor întreprinderi mici şi mijlocii, cu mai puţini salariaţi, dar organizate de aşa manieră încât dacă uneia îi merge rău, să nu se simtă la nivel de comunitate. Să existe posibilitatea unei reconversii pentru oameni. A fost un atu al meu, care veneam din zona prestărilor de servicii şi a organizării în sistemul cooperaţiei meşteşugăreşti. A fost o experienţă pe care m-am bazat imediat după decembrie 1989”, a afirmat primarul din Topoloveni.

În ceea ce priveşte raporturile cu autorităţile centrale, principalele nemulţumiri ale primarului din Topoloveni sunt legate de desele schimbări legislative, dar şi de atitudinea părtinitoare a unor reprezentanţi ai puterii centrale în teritoriu. Cu toate acestea, „problemele de sincronizare” au putut fi depăşite de multe ori printr-o promovare susţinută a proiectelor de interes pentru comunitate.

„Nu văd o perioadă când să pot zice că a fost o excelentă legătură între administraţia centrală şi administraţia locală. Dar ne-am corelat programele şi proiectele noastre cu proiectele României şi cu proiectele negociate de România cu Uniunea Europeană. Am urmărit pas cu pas evoluţia României în context european. Dacă administraţiile centrale nu ţineau pasul sau dacă observam că există disfuncţionalităţi, mergeam de fiecare dată pe calea negocierilor”, a explicat Gheorghiţă Boţârcă.

În anul 2005, el a primit Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler.

În judeţul Olt, primarii comunelor Corbu – Constantin Dinuţ, Ianca – Mirel Pascu, Spineni – Ion Din şi Şerbăneşti – Titi Peligrad marchează, luna aceasta, două decenii de când se află în fruntea localităţilor respective.

Toţi cei patru au lucrat în administraţia locală mai înainte de a fi aleşi. Constantin Dinuţ, Mirel Pascu, Ion Din şi Titi Peligrad au avut totdeauna mai mulţi contracandidaţi, dar au obţinut mandatele cu peste 60% din voturi, din primul tur de alegeri. Toţi cei patru primari menţionaţi au afirmat că vor candida şi la alegerile locale din 2012.

Cheia realegerii succesive timp de 20 de ani este, potrivit primarilor amintiţi, rămânerea la aceeaşi formaţiune politică, în cazul lor PSD, pentru a nu putea fi acuzaţi de migraţie şi „traseism”, o atitudine deschisă şi apropiată faţă de electorat şi rezolvarea celor mai importante dintre problemele cetăţenilor.

Constantin Dinuţ îşi aminteşte că a ajuns primar chiar în ziua de Crăciun a anului 1989, când localnicii, adunaţi în faţa primăriei, l-au urcat pe o scenă, pe care se mai afla directorul şcolii comunale şi al IAS-ului şi l-au numit primar deoarece în perioada comunistă a avut iniţiative potrivnice sistemului şi chiar a fost acuzat în 1984 de instigarea maselor la nesupunere faţă de hotărârile organelor de partid.

„Cetăţenii m-au ales, probabil, pentru am provenit dintre ei, m-au considerat de-al lor, nu i-am minţit făcând promisiuni în campanii, nu m-am îmbătat de putere şi m-au ales pentru faptele mărunte ce le-au dovedit că le sunt apropiat şi pentru că am fost primarul tuturor”, a declarat Dinuţ.

Un pod peste râul Vedea, un dig de apărare împotriva inundaţiilor tot pe râul Vedea, un monument al eroilor celui de-Al Doilea Război Mondial, înfiinţarea unor ansambluri artistice şi asociaţii culturale sunt lucruri realizate la Corbu în timpul mandatelor lui Constantin Dinuţ.

Mirel Pascu, primarul din Ianca, este convins că numai „printr-o purtare omenoasă” faţă de semeni, prin deschidere şi doar cu „vorba bună” poţi să câştigi alegătorii.

„Degeaba dezvolţi infrastructura de drumuri, de apă, reabilitezi şcoli şi dispensare, şi am făcut şi au fost făcute şi în Ianca asemenea lucruri în ultimii 20 de ani, dacă îi respingi pe oameni prin atitudine, dacă le vorbeşti urât şi eşti infatuat. Eu cred că am fost votat mereu pentru că mereu am căutat să le vorbesc oamenilor frumos, cu respect, să ţin cont de ce mi se spune şi să încerc să-i ajut în măsura în care se poate. Au fost făcute şi lucruri ce vor rămâne peste generaţii, cum este grădiniţa nouă, sediul primăriei, baza sportivă foarte modernă, un dispensar nou, o bibliotecă nouă, s-au făcut drumuri. Cred însă că toate acestea ar fi fost ignorate de cetăţeni dacă avem un comportament arogant, inabordabil, neplăcut”, a afirmat Mirel Pascu, care ocupă acest post chiar din timpul Revoluţiei din decembrie 1989.

La Spineni, primarul Ion Din crede cu tărie că a câştigat cele cinci mandate pentru că nu a făcut promisiuni în campaniile electorale.

„Am avut şi opt contracandidaţi, dar totdeauna am câştigat din primul tur cu peste 70% din voturi. Pentru că am fost singurul candidat care niciodată n-a făcut promisiuni de campanie. N-am făcut nici aşa numitele adunări populare sau mitinguri electorale. Pentru că n-am vrut să promit ceva şi apoi să nu am cum să fac ce am promis. În comună s-au făcute multe în ultimi 20 de ani, dispensar nou, centru pentru vârstnici, alimentare cu apă, canalizare, s-au îmbunătăţit şi drumurile, însă la noi nu merge cu promisiunile. Oamenii te cunosc, dacă au încredere în tine şi te văd gospodar, te mai votează, dacă nu, poţi să promiţi orice, nu te vor vota”, a mărturisit Ion Din.

Primarul cu cea mai îndelungată experienţă în administraţie este Titi Peligrad, din comuna Şerbăneşti. Acesta a început să lucreze la Primăria Şerbăneşti din anul 1974, ca referent agricol şi din 1986, ca vicepreşedinte cu atribuţii pe linia sistematizării. El se caracterizează a fi drept cel mai zgârcit primar şi crede că-şi poate dovedi afirmaţia prin faptul că a reuşit ca din bugetul local să finanţeze majoritatea lucrărilor de investiţii în infrastructura rutieră, de învăţământ, de utilităţi fără să fi avut la dispoziţie fonduri pe măsură.

„Avem sistem de alimentare cu apă în toată localitatea, alimentare cu gaze, drumuri reabilitate, o grădiniţă nouă, şcolile sunt modernizate, cabinetele medicale, căminul cultural. Majoritatea, din fonduri de la bugetul local pentru că am fost cel mai zgârcit primar, foarte atent la cum se cheltuie banii şi la preţurile lucrărilor. Acum administraţia locală îşi îndreaptă atenţia spre crearea de noi locuri de muncă”, a spus Titi Peligrad.

Toţi cei patru primari s-au arătat foarte încrezători în şansele lor la alegerile locale din acest an.

Câştigarea alegerilor locale pare să fi devenit pentru doi dintre cei 104 primari ai Prahovei aproape o… joacă, în condiţiile în care aceştia au obţinut toate mandatele după 1989, secretele lor fiind pasiunea cu care îşi fac treaba şi omenia de care dau dovadă în acţiunile lor.

Primarul celei mai bogate comune din judeţ – Cornu – Cornel Nanu se mândreşte cu faptul că, de la primele alegeri libere de după Revoluţie şi până în prezent, a părăsit primăria „doar pe perioada concediilor de odihnă”, el subliniind că face totul „din pasiune, nu din alte raţiuni”.

„Nu ştiu dacă pot spune că este vorba despre un secret pentru câştigarea tuturor mandatelor până acum, dar pot spune că fac totul din pasiune, nu din alte raţiuni. Tocmai de aceea, nu am şi nici nu am avut vreodată vreo afacere sau alte procupări de acest gen”, a declarat Cornel Nanu.

De altfel, primarul comunei Cornu, localitate care a devenit celebră pentru calitatea aerului, dar şi după mediatizarea venită ca urmare a faptului că fostul premier Adrian Năstase are o casă aici, este de părere că, acum, interesul cetăţeanului mai reprezintă o prioritate pentru puţini dintre cei care ajung primari.

„O mică parte mai au în vedere interesul cetăţenilor. Foarte mulţi vin la primărie pentru a-şi face o imagine proprie şi când se trezesc la conducerea unei localităţi primează interesul propriu”, a susţinut Cornel Nanu.

De altfel, una dintre explicaţiile pe care le-a găsit pentru o astfel de situaţie este aceea că salariile sunt foarte mici în comparaţie cu atribuţiile ce îi revin unui primar.

„Retribuţiile pe care le primesc îi fac pe mulţi să se gândească şi la afaceri, dar vă spun că aceste două aspecte nu pot fi legate pentru că nu ai cum să le faci pe ambele bine. Salariile nu îi stimulează deloc, sunt sub orice limită a funcţionării şi responsabilităţii pe care o au. Iar acum problemele pe acest palier s-au accentuat, pentru că salariile au rămas pe loc ca şi valoare, iar pretenţiile au crescut mult odată cu trecerea unor responsabilităţi din plan central în plan local”, a explicat Cornel Nanu.

Primarul social-democrat se mândreşte cu faptul că în perioada în care s-a aflat la „cârma” localităţii, nivelul de trai în Cornu a crescut considerabil, aceasta fiind, de altfel, cea mai bogată comună din Prahova.

Locuitorii acesteia beneficiază de o reţea de 40 de kilometri de drumuri, dintre care 98% sunt asfaltate, dar şi de reţea de apă şi de gaze.

„În momentul de faţă, avem 8,5 kilometri de reţea de canalizare şi lucrăm la un proiect de măsura 322 pentru alţi 20 de kilometri de canalizare. Inaugurăm şi staţia de epurare”, a spus Cornel Nanu.

El susţine că nu ştie cu siguranţă dacă va mai candida pentru un nou mandat, pentru că decizia aparţine partidului. „În principiu, da, candidez, dar aştept să văd ce spune şi partidul”, a conchis primarul Cornel Nanu.

Primarul de la Balta Doamnei, Vasile Dascălu, se află la conducerea acestei comune din anul 1987, iar de la data organizării primelor alegeri de după Revoluţie şi până acum a câştigat de fiecare dată din primul tur, două dintre mandate – 1992-1996 şi 1996-2000 – fiind obţinute în calitate de candidat independent, iar restul pe listele PSD.

„Contează foarte mult felul de a fi al unui om care conduce o comunitate. Pentru a fi primar nu trebuie neapărat să rezolvi toate problemele, trebuie să fii în primul rând om, un bun psiholog, să intuieşti problemele oamenilor şi să nu promiţi dacă ştii că nu eşti în stare să îţi respecţi promisiunea, pentru că pe om îl poţi păcăli o dată, dar a doua oară nu mai merge. Nu i-am dus niciodată pe oameni în eroare şi ei ştiu asta. Voi candida şi voi sta aici atâta timp cât lumea mă va mai dori”, a declarat Vasile Dascălu.

Precizând că este de origine din oraşul Slănic şi că familia sa locuieşte la Ploieşti, primarul de la Balta Doamnei a subliniat că niciodată nu a avut „vreo palmă de pământ” în această localitate, dar şi că pentru a fi un bun conducător al unei colectivităţi nu ai neapărat nevoie de o astfel de „legătură”.

„Pe timpul lui Ceauşescu, în 1987, primul secretar a spus că tinerii de peste 30 de ani vor fi trimişi primari în comunele judeţului. Şi aşa am ajuns eu la Balta Doamnei. Nici nu ştiam unde este. O localizam pe hartă, dar nu fusesem niciodată aici. Niciodată nu am avut o palmă de pământ aici. Stau la cineva, iar familia mea este la Ploieşti”, a explicat primarul Vasile Dascălu. El a mărturisit că relaţia cu familia sa nu a fost afectată de distanţă şi responsabilităţi pentru că au existat mereu „dragoste, înţelegere şi susţinere reciprocă”.

Vasile Dascălu consideră că, în ultimii ani, se observă că aleşii locali pun interesul colectivităţii în plan secund şi este de acord că de vină pentru aceasta sunt neajunsurile.

„Dacă eşti om, nu contează câţi bani iei”, a spus primarul de la Balta Doamnei.

Mândru de realizările sale, Vasile Dascălu a afirmat că şcolile din comună arată chiar mai bine decât cele de la oraş, dar şi că nu mai are „nicio ulicioară” care să nu fi văzut asfalt.

„Trebuie să le dai oamenilor condiţii pentru a trăi omeneşte. La noi, la Balta Doamnei, sunt nişte oameni extraordinari care muncesc peste putinţa unui om normal. Noi suntem principalul bazin legumicol al Prahovei, dar şi al judeţelor din jurul nostru. Iar acum avem funcţională şi o staţie de compost făcută pe fonduri Phare care se află pe producţie, investiţia fiind de 1,4 milioane de euro”, a spus Vasile Dascălu.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.