Cum fac bani băncile? Din nimic…

1

– Nu numai Banca Centrală Europeană poate face bani, ci şi o bancă normală. Cum? Simplu, din nimic…

Băncile „normale” nu-şi pot imprima bancnote sau monede, pentru că aşa-zisul drept îl deţine doar Banca Centrală Europeană şi băncile centrale naţionale.

Toate celelalte au interdicţie în ceea ce priveşte tipărirea banilor, activitate reglementată de Codul Penal al fiecărei ţări.

Cum sunt făcuţi banii? Pentru a înţelege această îndeletnicire trebuie acceptată o definiţie: partea reală reprezentată de bancnote şi monede şi partea electronică a banilor, arată publicaţia germană Frankfurter Allgemeine Zeitung.

În Europa există o capacitate de plată (experţii o numesc „M1”) de aproximativ 4.800 miliarde de euro. Suma include 858 de miliarde euro în numerar – bacnote şi monede – şi reprezintă banii din conturile constituite ca „depozite la vedere”, adică ale clienţilor. Diferenţa este incredibil de mare. Exact cu aceşti bani băncile fac profituri uriaşe.

Motoda utilizată: acordarea de  credite. Depozitul băncii este creat în condiţiile în care banca împrumută o sumă de banii, iar clientul se alege, în contul său, cu un credit. Clientul  poate fi o persoană privată, companie sau guvern. De fapt, din punct de vedere tehnic este doar o cerere, care este exprimată în numerar. De sumă pot beneficia şi persoanele care folosesc un card de debit pentru a face cumpărături sau retrage numerar de la automate.

În realitate, operaţiunile bancare sunt operaţiuni virtuale, adică exact metoda de a face bani şi implicit profituri. Deci, banca pentru a oferi unui client un împrumut nu are nevoie de nici un alt depozit pentru că economiile clienţilor nu ies din casă. Aşa se fac banii, din nimic.

Există totuşi şi o condiţie: banca trebuie să depună la banca centrală – aşa numita rezerva. Acesta este cu mult mai mică decât de creditul. Pentru o lungă perioadă de timp ea a fost de două procente din împrumut, ulterior a fost redusă la doar un procent. O bancă care vrea să acorde credit de 10.000 de euro trebuie să asigure rezerve minime obligatorii de 100 euro.

În altă ordine de idei, banca nu are voie să strângă banii din economiile făcute de clienţi, ci  poate obţine un credit de la banca centrală. Pentru acest credit,  trebuie să depună o garanţie, de obicei, prin titluri de valoare sau dobandă. Banii împrumutaţi vor deveni mai devreme sau mai târziu un depozit într-o altă bancă, care la rândul său  poate acorda credite.

Sistemul bancar, ca întreg, creează astfel un multiplu al sumei iniţiale. Economiştii numesc această operaţiune „creare de bani multipli”.

Banca germană „Federal Reserve” are doi parametri de control, cu care verifică procesul: în primul rând, rata rezervelor minime obligatorii – prin reducerea acestora, băncile pot face bani mai mulţi şi în al doilea rând, interesul pentru creşterea împrumuturilor – băncile au tendinţa de a frâna împrumuturile.

În crearea banilor, importantă este rata dobânzilor şi rezervele minime obligatorii. Dar pentru a avea profit, băncile trebuie să acorde credite.  Firmele, companiile pentru a se dezvolta au nevoie de credite. Pentru a încheia o afacere bună, băncile le acordă împrumuturile, deşi în ultimul timp au devenit mai prudente.

Vina pentru actuala criză financiară este atribuită băncilor. Hans Cristoph Binswanger, consilierul directorului executiv al Deutsche Bank, Josef Ackermann, este de părere că băncile ar trebui să constituie  o rezervă de 100 la sută. Adică pentru fiecare euro, băncile să depună un euro la Banca Centrală, aspect care ar oferii băncii centrale un control deplin asupra creării banilor. Cu alte cuvinte s-ar evita situaţia în care băncile ar face prea mulţi bani şi în aceste condiţii ar creşte inflaţia.

Citește și
1 Comentariu
  1. Ovidiu spune

    Diferenţa între banii scripturali (trecuţi în cont) şi cei fizici (bancnote, monede) este nulă din perspectiva operaţiunilor bancare. Bancherii au înlocuit treptat o parte a banilor fizici cu bani scripturali din motive de logistică, dar tranzacţiile nu au făcut diferenţieri între cele două forme de bani. Banii fizici au fost păstraţi doar pentru că sunt tranzacţii care nu se fac încă electronic, mai ales în anumite zone geografice. Pe măsură ce plăţile electronice de mică valoare s-au dezvoltat în detrimentul tranzacţiilor cu bani fizici, şi proporţia banilor fizici în total bani deşinuşi de industria bancară a scăzut treptat.
    Deşi teoretic (prin urmărirea raţionamentului din articol) creditarea poate creşte infinit, sunt o multitudine de indicatori de prudenţialitate care împiedică acest lucru, respectiv indicatori de adecvare a capitalului, lichiditate, match funding etc.
    PS. Indicatorul de măsură a creării de bani prin activitate bancară se numeşte „multiplicatorul banilor”, nu „crearea de bani multipli”.
    PPS. Opinia lui Binswanger în privinţa rezervei obligatorii a fost exprimată în cadrul unor discuţii cu conducătorii de bănci li autorităţile de reglementare şi supraveghere europene şi diferă de cea prezentată în articol, dar este corelată cu comentariile din presa internaţională.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.