New York Times: Raed Arafat, sacrificiul altruist al unui medic care lucrează pentru România

0

Atunci când dr.Raed Arafat a demisionat luna trecută din funcţia de secretar de stat în Ministerul Sănătăţii din România, mii de oameni au ieşit în stradă în întreaga ţară pentru a cere întoarcerea lui. Aceasta nu a fost o reacţie obişnuită, aici sau oriunde altundeva, la plecarea unui oficial guvernamental. Dar dr.Arafat, un palestinian prin naştere, nu este un angajat obişnuit.

El este unul dintre fondatorii sistemului de urgenţă mult lăudat, Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare /Smurd/, iar motivul pentru plecarea sa de la minister a fost pe cât de public pe atât de urât, comentează cotidianul american The New York Times într-un amplu articol dedicat medicului, în ediţia de vineri (10 februarie 2012).

„În cel mai bun caz, sistemul este mai performant decât ceea ce avem noi, iar în cel mai rău este cu siguranţă mai bun decât ceea ce există în mare parte din SUA„, a declarat Peter Gordon, un medic de urgenţă la Bassett Medical Center din Cooperstown, New York, care a lucrat aproape un deceniu cu dr. Arafat ajutându-l la construirea sistemului.

„Atitudinea lui este: ‘Noi putem performa mai bine decât oriunde în lume’, a precizat dr. Gordon, care a adăugat: ”Este: ‘Hai să nu fim la fel de buni ca germanii, ca francezii, să fim chiar mai buni'”.

Cotidianul menţionat aminteşte că atunci când dr. Arafat a apărut la un talk-show de televiziune în luna ianuarie pentru a discuta despre planurile guvernului de revizuire a sistemului de îngrijire a sănătăţii, preşedintele Traian Băsescu a telefonat programului şi l-a mustrat pe medic acuzându-l de minciună atunci când a spus că guvernul a vrut să distrugă sistemul de urgenţă pe care medicul l-a construit aproape pe toată durata carierei sale.

Şocat de protestele care au urmat, potrivit New York Times, preşedintele a retractat şi dr. Arafat a fost de acord să se întoarcă. „Sunt căsătorit cu medicina de urgenţă”, a spus dr. Arafat, 47 de ani, care locuieşte singur.

În perioada în care a renunţat la postul său, de numai o săptămână, protestele au continuat şi au crescut reflectând o nemulţumire mai mare privind salariile şi pensiile, perspectivele de angajare şi corupţia. În această săptămână, nemulţumirea a dus la plecarea premierului Emil Boc, care a demisionat invocând motivul stabilităţii ţării.

La scurt timp după căderea comunismului în România, în 1990, dr. Arafat a călătorit la Regensburg, Germania, pentru a cumpăra un vehicul de urgenţă dotat cu un defibrilator şi un kit de resuscitare, cumpărat cu ajutorul unor prieteni de la Crucea Roşie germană.

Tânărul doctor palestinian a condus maşina, un Opel Kadett pictat cu dungi albe şi portocalii şi dotat cu lumini albastre, înapoi în România, unde lucra în specialitatea anestezie.

Începutul a fost modest, dar rezultatul nu. Smurd are acum 170 de echipe de prim ajutor, 12 centre de formare şi 4 elicoptere, cu o cincime pe drum în această primăvară. Serviciul este considerat de mulţi drept una dintre singurele părţi ale unui sistem de sănătate distrus care funcţionează la un nivel excelent.

Deşi a devenit un cetăţean român în 1998, faptul că a fost un imigrant, care lucrează pentru o ţară adoptată, mai degrabă decât ţara sa natală, a contribuit la sentimentul de sacrificiu altruist. „Nimeni nu este profet în patria sa”, a spus dr. Arafat.

Dr. Arafat este un om hotărât, fără a fi agresiv sau arogant. Dă impresia cuiva pe care l-ai dori în spatele unei ambulanţe dacă ai avea un atac de cord. De cele mai multe ori, turele sale de voluntariat sunt pe unul dintre elicopterele serviciului său, unde, spune el, pacienţii îl recunosc uneori dacă sunt conştienţi.

Ca adolescent care a crescut în Cisiordania, dr. Arafat a memorat cartea „Primul ajutor fără panică” din scoarţă în scoarţă, învăţând ”fiecare pagină, fiecare imagine pe de rost”, a spus el. Născut la Damasc, în Siria şi crescând în Nablus, Cisiordania, a descris atitudinea sa drept „medicină prin orice mijloace”.

La vârsta de 14 ani, nu doar a mers cu departamentul de pompieri la apelurile de urgenţă, dar, de asemenea, a început să înveţe tehnici din manualul de prim ajutor bine răsfoit.

La 15 ani a început activitatea de voluntariat la spitalul din Nablus, unde i s-a permis să facă injecţii pentru tetanos şi fire de sutură sub supraveghere profesională. Vecinul său era chirurg şi şeful unuia dintre spitale şi astfel şi-a petrecut vacanţa şcolară ajutând în sala de operaţie.

Tânărul Raed a fost acceptat la o universitate din SUA. Dacă nu ar fi fost intervenţia părinţilor săi, viitorul său ar fi arătat diferit, într-o ţară care ar fi folosit talentul lui, dar cu siguranţă nu ar fi avut nevoie de el la fel de mult ca România. Părinţii lui s-au temut că, dacă va studia în America, el va rămâne acolo pentru totdeauna. Nu i-au spus despre scrisoarea de acceptare.

În schimb, a plecat în 1981, la 17 ani, în România. Cu timpul s-a dovedit că părinţii lui au avut dreptate. „Dacă regimul nu s-ar fi schimbat nu aş fi rămas„, spune dr. Arafat. A studiat mai întâi în Cluj şi apoi a urmat o specializare în anestezie şi îngrijire de urgenţă la Târgu Mures, în Transilvania.

În toamna lui 1989, un guvern după altul s-au prăbuşit în Europa de Est. Anul istoric a culminat, în România, cu executarea lui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, în decembrie, aminteşte New York Times.

La scurt timp după aceea, dr. Arafat a făcut călătoria pentru a cumpăra Opelul Kadett second hand. „Nu am crezut niciodată că vom ajunge acolo unde suntem acum”, a spus el.

„Ideea iniţială a fost de a crea o singură echipă de terapie intensivă mobilă bazate pe modele pe le-am văzut în Franţa şi Germania”, a explicat el.

Într-un moment de schimbare în întreaga Europă de Est, tânărul medic a lucrat neobosit pentru a configura un sistem modern şi eficient de urgenţă medicală, într-o ţară în care ambulanţele erau puţin mai mult decât nişte taxiuri pentru bolnavi. Tatăl său a murit şi i-a lăsat o mică moştenire mică, iar dr. Arafat a trăit din aceşti bani în următorii opt ani, din 1990 până în 1998, cât a lucrat ca voluntar.

Anul acesta, după ce dr. Arafat a înfiinţat servicii şi în alte judeţe din România, guvernul şi-a anunţat planurile de a privatiza serviciul, ca parte dintr-o revizuire a sistemului de sănătate.

După ani de trai sub un regim de austeritate menit să respecte termenii unui plan de salvare al FMI şi să repună ţara pe o bază financiară solidă, românii au tras linia sub propunerile guvernamentale de a face experimente cu serviciul medical de urgenţă al dr. Arafat, comentează ziarul american.

Aceleaşi calităţi care au făcut din el un erou pentru protestatari, independenţa sa politică şi dăruirea faţă de medicină, au arătat că nu avea niciun interes în a conduce o mişcare politică. „Sub nicio formă”, a insistat el. „Am spus-o. Niciodată. Nu politică”, a subliniat.

Dr. Arafat a spus că a avut o discuţie foarte bună cu premierul de atunci şi cu preşedintele (care au declarat că au fost dezinformaţi cu privire la componenta de urgenţă în revizuirea propusă a sănătăţii), înainte de a decide să se întoarcă în post, şi a remarcat că a lucrat bine cu cinci miniştri ai sănătăţii diferiţi din două guverne.

Pare uşurat că se află din nou la locul de muncă. „Este o pasiune”,
a sintetizat dr. Arafat.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.