Carnavalul de la Rio de Janeiro îşi deschide porţile sâmbătă

0
Trupuri aproape goale, paiete, pene, muzică, culoare şi, mai ales, samba sunt ingredientele obligatorii ale celui mai mediatizat carnaval al anului, Carnavalul de la Rio, desfăşurat anul acesta între 18 şi 21 februarie (carnavalul are loc cu 40 de zile înainte de Paşte: începe într-o sâmbătă şi se termină într-o marţi, în ajunul Miercurii Cenuşii şi a începutului Postului Mare).

Deşi carnavalul este o formă de sărbătoare populară prezentă de-a lungul întregii Americi Latine, niciunde nu atinge exuberanţa şi senzualitatea din capitala Braziliei.

Pasiunea şi pofta de viaţă a celor peste 10 milioane de locuitori ai oraşului Rio de Janeiro, cunoscuţi sub denumirea de „cariocas”, iese cel mai bine la suprafaţă în perioada carnavalului. Brazilienii nu sunt însă singurii care se bucură de carnaval, întrucât festivităţile atrag anual mii de vizitatori din toate colţurile lumii.

Începând cu primele ore ale după-amiezei, nisipul scrâşneşte şi se învolbură, cu pasiune, sub picioarele a mii de oameni încinşi de soare şi de ritmul latin. Seara, faleza de promenadă Avenida Atlantica devine neîncăpătoare pentru turişti, localnici, femei aproape goale, mahmuri, o populaţie mixtă care se omogenizează sub umbrela distracţiei fără limite.

Ceremoniile încep cu înmânarea simbolică a cheilor oraşului unui personaj costumat, Regele Momo, care instaurează, pentru patru zile, domnia exuberanţei şi a plăcerii. Deşi punctul de maximă intensitate al festivalului este Parada şcolilor de samba, care are ca loc de desfăşurare Sambadromul, distracţia nu poate fi limitată la o zonă anume, revărsându-se pe străzi, în cluburi, pe plajele fierbinţi Copacabana, Ipanema sau Leblon.

Principale bulevarde sunt închise traficului autovehiculelor din cauza grupurilor masive de petrecăreţi care invadează oraşul. Spre deosebire de carnavalul de pe străzi, la care participarea este gratuită, pentru Parada şcolilor de samba, turiştii trebuie să scoată bani frumoşi din buzunar, dar investiţia merită.

Cele 14 şcoli se dezlănţuie pe Sambadrom, într-un maraton al rezistenţei fizice, de la ora 9 seara a zilei de duminică până în zorii zilei următoare.

Şcolile de samba nu sunt instituţii de învăţământ, ci asociaţii de oameni care trăiesc în acelaşi „favellas” (cartier, cel mai adesea de la periferie). Membrii acestora se întâlnesc în mod regulat pentru antrenamente şi repetiţii, toate performanţele fiind etalate în ziua cea mare.

Urcaţi în care alegorice împinse de bărbaţii comunităţii, dansatorii îşi demonstrează măiestria îmbrăcaţi sumar sau chiar complet goi, deşi nuditatea nu este, oficial, admisă. Ce nu se poate, însă, rezolva cu o pată de vopsea aplicată în locul potrivit de pe trup?

Parada şcolilor de samba a debutat la începutul anilor „30, urmând ca în 1984 să i se construiască un sediu special în centrul oraşului, prevăzut cu tribune speciale pentru spectatori, aşa-numitul Sambadrom.

În fiecare an, şcolile aleg o temă diferită; spre exemplu, în anul 2000, pentru a marca sărbătorirea celei de-a 500-a aniversări a ţării lor, grupurile de samba au personalizat diferitele perioade al istoriei Braziliei.

Fiecare şcoală se poate prezenta la paradă cu şase până la opt care alegorice şi cu 3000 până la 5000 de membri. Prestaţia şcolilor este judecată de un juriu specializat ales de către Liga Şcolilor de Samba.

„Cariocas” îşi încurajează şcoala preferată cu aceeaşi pasiune cu care susţin echipa de fotbal preferată. Cele mai bune cinci şcoli desemnate au onoarea de a mărşălui din nou, împreună, în week-endul următor, la Parada învingătorilor.

Responsabilă în mare măsură de succesul carnavalului de la Rio, samba îşi are originea în ritmurile africane aduse în Brazilia de sclavi. Arta sambei – muzica profană al cărui nume, „samba”, înseamnă dans din buric – a fost adusă la Rio de femeile din Bahia.

În secolul al XIX-lea, ritmurile africane originale au primit influenţele puternice ale polcăi, habanerei şi ale altor genuri europene. Parada de dans, costume, muzică şi paiete de pe Sambodrom este concurată în grandoare numai de paradele sexuale.

Întreg spectrul sexualităţii este reprezentat, de la heterosexuali înfierbântaţi la travestiţi lascivi, homosexuali pentru toate gusturile la reginele industriei pornografice.

Cocteilul de piele umană, căldură tropicală, senzualitate, carne şi sex este ameţitor şi reprezintă motivul pentru care valuri şi valuri de turiştilor debarcă, în februarie-martie, la Rio.

Deşi originile carnavalului rămân obscure, cei mai mulţi sunt de acord că festivităţile au la origine ritualuri păgâne din Egiptul Antic închinate zeului Osiris.

Manifestări similare aveau loc în Grecia Antică şi în Imperiul Roman. Ceremoniile se desfăşurau chiar înaintea Postului Paştelui, fiind astfel o ultimă răbufnire a energiilor înainte de perioada de reculegere.A

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.