Cum a reuşit acest om să înveţe 18 limbi străine?

0

– Există mulţi oameni care îşi doresc să vorbească o limbă străină, însă, pentru alţii, cunoaşterea a două limbi nu poate fi nici pe departe de ajuns. Bine aţi venit în lumea hiperpoligloţilor!

Ray Gillon vorbeşte 18 limbi, 8 în mod fluent şi 10 la nivel de conversaţie. Oricine îl provoacă în portugheză, thailandeză, turcă, poloneză, rusă, poloneză, olandeză, daneză, norvegiană, bulgară sau mandarină poate fi sigur că va primi un răspuns, scrie BBC.

Recent, editorul Harper Collins, din Marea Britanie, pornit în căutarea celui mai tânăr vorbitor al celor mai multe limbi străine a descoperit un tânăr de 20 de ani, de la Universitatea  Oxford care vorbeşte fluent 11 limbi.

Pentru autodidactul poliglot RayGillon, de 54 de ani, povestea de dragoste cu idiomurile lumii a pornit dintr-o întâmplare.

Mai întâi a învăţat latina şi franceza, la 11 ani, după care a urmat cursuri susţinute de franceză şi germană, în paralel cu studiile sale de inginerie electronică.

De italiană s-a îndrăgostit într-o călătorie de o săptămână făcută în Italia. Următorul său loc de muncă i-a oferit posibilitataea de a călători, ceea ce l-a ajutat să înveţe spaniola, poloneza, portugheza şi suedeza. La noul său loc de muncă, Gillon a ajuns să folosească jumătate dintre limbile pe care le cunoştea, în fiecare zi, timp de 10 ani: responsabilitatea sa era aceea de a verifica traducerea filmelor de la Hollywood, ceea ce a însemnat pentru el utilizarea maximală a competenţelor sale lingvistice.

„Am mereu la îndemână, acasă, o bibliotecă generoasă, citesc ziare, mă uit pe posturile străine de televiziune şi mai răsfoiesc, din timp în timp, câte o carte de gramatică. Prietena mea este suedeză şi vorbeşte, şi ea, şase limbi străine.”

 

Abilităţile hiperpoligloţilor sunt ereditare

Conform specialiştilor, nu sunt mulţi asemenea „experţi” în lume. Majoritatea celor foarte dotaţi pot vorbi până la 11 limbi străine, dar sunt foarte rari cei care trec de acest nivel.  

Hiperpoligotismul ţine mai degrabă de abilitatea de a înţelege şi vorbi o limbă străină decît de capacitatea de a scrie şi citi. De asemenea, cunoaşterea unor limbi foarte diferite între ele, cum sunt engleza, franceza, japoneza, hindi şi rusa valorează mai mult decât cunoaşterea, de exemplu, a unui bloc de 11 limbi romanice cum sunt italiana, franceza şi spaniola. Poligloţii supradotaţi au de ales, pe de altă parte, între a acoperi cât mai multe limbi strine la nivel oral sau de a se concentra pe aprofundarea unor aspecte lingvistice specifice.

Fluenţa într-o limbă permite oamenilor să acumuleze altele mai uşor.
”Deşi este un fenoment greu de explicat, susţine Micahel Erard, scriitor şi lingvist, unii indivizi au un potenţial biologic remarcabil ce îi diferenţiază, din punct de vedere neurologic, de vorbitorii comuni.”

„Aceştia au un hardware neurologic ce reacţionează altfel la stimulii lumii exterioare: au un alt nivel de sensibilitate la sunete, alte capacităţi cognitive şi o memorie specială. De cele mai multe ori, hiperpoligloţii au un profil sociabil şi au capacitatea de a trece rapid de la vorbirea unei limbi la alta. De altfel, aceste abilităţi sunt ereditare.

Ray Gillon afirmă că nu are nici cea mai vagă idee care este secretul succesului său.

El afirmă, totuşi, că e mai uşor să înveţi mai multe limbi străine pornind de la „blocurile” comune: latina, limbile germanice, limbile slave. De la a treia sau a patra limbă, asimilarea elementeleor de vocabular şi de gramatică devine intuitivă. De un real ajutor poate fi cunoaştera etimologică a cuvintelor, care dă indicii preţioase asupra semnificaţiei lor.
”Mă pasionează etimologia şi nu încetează să mă intrige în fiecare zi. Dar nu pot explica de ce: dacă aş putea, aş pune etichetă şi aş vinde.”

Cei mai mulţi oameni cred că este mai uşor să înveţi o limbă străină la o vârstă fragedă”,  spune David Green, specialist în bilingvism, de la Universitatea College din Londra.

„De fapt, oamenii pot învăţa limbi străine în orice moment din viaţa lor, dar este important să fie integraţi în spaţiul lingvistic pe care îl explorează. Personalitatea fiecărui individ este, de asemenea, esenţială: dacă nu îţi asumi faptul că vei face, inevitabil, greşeli, procesul de învăţare a unei limbi străine va fi foarte dificil.”

 

Ştiaţi că…

– În lume, numărul poligloţilor este în continuă creştere, fapt determinat în principal de fenomenul migraţiei. Se estimează că în 10 ani 50% din populaţia Americii va deveni vorbitoare de spaniolă.

– Mandarina, chineza, engleza, spaniola, hindi, araba, bengali, rusa, portugheza, japoneza, germana si franceza sunt cele mai vorbite limbi ale lumii, conform UNESCO

Toate limbile lumii sunt grupate în familii, datorită originii lor comune. Engleza este înrudită cu germana şi olandeza, şi toate trei fac parte din grupul limbilor indo-europeane, care include franceza, spaniola si italiana, limbi de origine latină.

2200 dintre limbile lumii sunt vorbite în Asia, iar 260 în Europa. Se consideră că pe mapamond se poate comunica în 7.000 de limbi diferite.

 

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.