Bucureştenii, invitaţi de Dragobete să intre în Cartea Recordurilor cu cea mai lungă scrisoare de dragoste din lume

0
Bucureştenii sunt invitaţi vineri (24 februarie 2012) în Centrul Vechi al Capitalei pentru a compune cea mai lungă scrisoare de dragoste din lume, în încercarea de a stabili un record mondial validat de Guinness World Records.

Potrivit unui comunicat al organizatorilor, la evenimentul care va avea loc între orele 12,00 şi 22,00, pe strada Lipscani, toţi îndrăgostiţii sunt invitaţi să-şi împărtăşească povestea de iubire.

„Pe 24 februarie, de Dragobete, înlocuim ‘emoţia’ descoperirii în cutia poştală a facturilor şi cea a e-mailurilor impersonale din căsuţa electronică, cu emoţia românească a compunerii celei mai lungi scrisori de dragoste din lume”, precizează comunicatul citat.

Strada Lipscani va deveni astfel un spaţiu al iubirii, unde vor fi prezentate poezii de dragoste, caricaturi de amor, dans în doi, acordeon, tango, vals, spectacol de strada, fotografii de cuplu, verighete din mohair şi ciocolate în diferite forme adaptate sărbătorii de Dragobete.

Dragobetele este sărbătorit în România pe 24 februarie, zi, care, în tradiţia de la noi, marca începutul primăverii.

Dragobetele se mai numeşte, în funcţie de regiune, ‘Cap de primăvară’, ‘Sântion de primăvară’, ‘Ioan Dragobete’, ‘Drăgostiţele’, ‘Năvalnicul’, ‘Logodna sau însoţitul paserilor’.

Sărbătoarea este specifică zonei de sud a ţării (Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea).

Obiceiul are o tradiţie milenară şi marchează începutul primăverii, renaşterea naturii, a dragostei, a apropierii.

Divinitate mitologică asemănătoare lui Eros (zeul iubirii, în mitologia greacă) şi Cupidon (sau Amor, zeul roman al dragostei), Dragobete, cunoscut şi sub numele de Dragomir, este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia.

Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică şi este închipuit ca fiind un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, care sălăşluieşte mai mult prin păduri.

Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri, prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi peste tot se putea auzi zicala: ‘Dragobetele sărută fetele!’.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.