Laszlo Borbely: Fără terenuri expropriate, înfiinţarea perdelelor forestiere atât de necesare va fi imposibilă

0 4

Ministerul Mediului şi Pădurilor are în vedere pentru 2012 proiecte de investiţii care privesc energiile regenerabile sau lupta împotriva inundaţiilor, dar şi continuarea unor proiecte demarate în anii anteriori. Într-un interviu, ministrul mediului şi pădurilor, Laszlo Borbely, prezintă câteva dintre priorităţile ministerului şi deciziile ce urmează a fi luate.

AGERPRES:
Începutul anului 2012 va sta sub semnul unei noi sesiuni a Programului „Rabla”. Cum credeţi că va fi influenţat acest program de noua taxă de poluare intrată în vigoare la 13 ianuarie şi care sunt noutăţile pentru acest an?

Laszlo Borbely: Programul „Rabla” nu va fi influenţat de noua taxă, ci se va derula în aceleaşi condiţii ca în ultimii doi ani. Bugetul propus pentru acest an este de 114 milioane lei, pentru scoaterea din uz a 30.000 autovehicule uzate. Pentru a fi lansat Programul trebuie să aşteptăm, însă, ca bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu să fie aprobat prin Hotărâre de Guvern.

AGERPRES: La zece zile după ce Legea privind taxa de poluare a intrat în vigoare s-a schimbat… schimbarea, în sensul că, cel puţin un an de acum înainte, această taxă nu va mai fi plătită pentru maşinile înmatriculate înainte de 2007. De ce nu s-a luat o astfel de măsură înainte ca legea să intre în vigoare?

Laszlo Borbely: Această taxă a fost iniţiată de la bun început pentru a încuraja achiziţionarea de maşini cât mai noi. După cum bine ştiţi, am inclus în Legea privind emisiile poluante şi maşinile de pe piaţa internă înmatriculate înainte de 2007, ca urmare a hotărârii Curţii Europene de Justiţie, pentru a elimina acea discriminare indirectă, în sensul că pentru maşinile de pe piaţa internă nu se plătea o astfel de taxă.

Decizia de a suspenda plata acestei taxe pentru maşinile înmatriculate în România înainte de 1 ianuarie 2007 am luat-o după ce am primit mai multe reacţii din piaţă potrivit cărora modificarea legislaţiei privind taxa auto influenţează sute de mii de proprietari. Această suspendare este, practic, un răgaz, mai ales pentru cei care au de reglat diferite situaţii.

AGERPRES: Un program derulat de Ministerul Mediului în 2011, „Casa Verde”, va reveni în 2012 cu o nouă sesiune. Când se va întâmpla acest lucru, câţi bani vor fi alocaţi şi care vor fi condiţiile de derulare?

Laszlo Borbely: Este prioritar să asigurăm finanţarea proiectelor demarate, astfel încât ce am început în anii trecuţi să se poată finaliza. Sunt încă proiecte care trebuie finanţate din sesiunea deschisă în 2010, iar în 2011, ştiţi bine că au fost depuse foarte multe dosare care se află acum în analiză. Nu cred că este constructiv să lansezi pe bandă sesiuni de depunere de dosare şi apoi să nu le poţi susţine financiar.

Trebuie să fim corecţi cu cetăţenii, iar atunci când spunem că are dosarul aprobat, acesta să poată fi şi finanţat. Aşadar, aşteptăm să vedem cum se vor contura încasările la Fondul de Mediu în acest an şi vom decide dacă şi când vom putea lansa o nouă sesiune în acest an. Ştiţi bine că Administraţia Fondului pentru Mediu are în derulare mai multe programe şi trebuie să găsim un echilibru pentru a asigura finanţarea acestora.

AGERPRES: Mult-discutatul proiect minier de la Roşia Montană se pare că va fi subiectul anului. Dumneavoastră aţi afirmat că aşteptaţi analiza comisiei de analiză tehnică şi, în funcţie de asta, veţi întocmi HG-ul ce urmează a fi prezentat Guvernului. Când mai aveţi programate întâlniri cu investitorii şi ce detalii mai trebuie puse la punct din punctul dvs. de vedere?

Laszlo Borbely: În primul rând, să clarificăm un lucru: eu nu am întâlniri cu investitorii pentru a discuta detaliile legate de proiect. Este numită o Comisie de Analiză Tehnică formată din reprezentanţi ai mai multor instituţii, din care eu nu fac parte, care gestionează procedura de evaluare a impactului asupra mediului. Ceea ce vreau să subliniez, încă o dată, este că Ministerul Mediului şi Pădurilor va propune Guvernului aprobarea acordului de mediu pentru proiectul minier de la Roşia Montană doar în cazul în care există certitudinea că investitorul va respecta cele mai bune practici în ceea ce priveşte mineritul, pentru a nu fi afectat mediul.

AGERPRES: În ceea ce priveşte colectarea selectivă a deşeurilor, România are deja o Lege care reglementează acest lucru. Cum se prezintă situaţia actuală şi ce restanţe mai are România în acest domeniu, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia gropilor de gunoi?

Laszlo Borbely: La începutul acestui an a intrat în vigoare Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, prin care autorităţile administraţiei publice locale au mai multe obligaţii. Chiar din acest an acestea trebuie să asigure colectarea separată pentru cel puţin următoarele tipuri de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă. Este evident că nimeni nu poate respecta aceste obligaţii fără o infrastructură creată în acest sens. Iar prin POS Mediu există, după cum se ştie, 991.051.090 euro disponibile pentru proiecte prin care să fie realizate sisteme integrate de gestionare a deşeurilor. La ora actuală, avem 18 proiecte pentru care au fost semnate contracte de finanţare în valoare de 764.882.044 euro.

Însă, din păcate, pe lângă cele 18 proiecte deja aprobate, mai sunt 16 care au unele întârzieri în privinţa pregătirii aplicaţiilor de finanţare, generate în principal de unele neînţelegeri în plan local între diferite primării. Din cele 16 proiecte, cinci vor rămâne, cu siguranţă, pentru perioada următoare de programare, ceea ce este destul de grav, pentru că avem anumite obligaţii faţă de Uniunea Europeană. Aceste investiţii sunt cu atât mai importante cu cât au fost închise foarte multe gropi de gunoi şi urmează să fie închise şi altele.

În perioada 2003 – 2011, s-a sistat activitatea de depozitare pentru 180 de depozite municipale neconforme, din 251 inventariate în 2003. Vă daţi seama că trebuie să punem ceva în loc iar în cazul în care vor pica anumite proiecte finanţate prin POS Mediu cei aflaţi în această situaţie ori rezolvă problema managementului deşeurilor din fonduri proprii, ori vor plăti penalizările ce vor fi aplicate de UE, pentru că vom avea probabil procedură de infringement dacă nu respectăm obligaţiile pe care ni le-am asumat ca stat membru.

AGERPRES: Comisia Europeană a atenţionat România cu privire la situaţia nesatisfăcătoare a calităţii aerului la nivel naţional. De atunci şi până în prezent ce s-a mai întâmplat pe acest subiect?

Laszlo Borbely: Pentru reglementarea situaţiei, autorităţile locale trebuie să ia anumite măsuri. Am avut mai multe întâlniri în care le-am atras atenţia atât primarilor, preşedinţilor de Consilii Judeţene, cât şi prefecţilor că trebuie să ia măsuri în acest sens, pentru a putea rezolva această procedură de infringement, altfel vom fi sancţionaţi, iar nota de plată se va împărţi la toate autorităţile locale care trebuiau să respecte anumite obligaţii.

Au fost făcuţi, totuşi, nişte paşi înainte, pentru că autorităţile locale, consilii locale şi judeţene, au adoptat Programele de gestionare a calităţii aerului, care cuprind anumite acţiuni şi termene de realizare. Ceea ce putem face noi, prin Garda Naţională de Mediu, este să verificăm respectarea termenelor de realizare a acestor acţiuni. De altfel, comisarii Gărzii Naţionale de Mediu au efectuat periodic controale, iar în situaţia în care au constatat nerespectarea termenelor au aplicat sancţiuni. Toate măsurile luate pentru reglementarea acestei situaţii au fost comunicate în răspunsul la ultima scrisoare a Comisiei Europene pe care l-am transmis anul trecut, în iunie.

AGERPRES: Un alt subiect care a suscitat interesul la finele anului trecut a fost cel al microhidrocentralelor. Aţi decis sistarea acestor lucrări până la momentul centralizării situaţiei existente. La ce concluzie aţi ajuns?

Laszlo Borbely: Aş vrea să precizez, în primul rând, faptul că România are nevoie de creşterea producţiei de energie regenerabilă. După cum se ştie, ţinta pe care şi-a asumat-o România este ca, până în 2020, 24% din producţia de energie să fie din surse regenerabile. Aşadar, trebuie exploatat potenţialul pe care îl avem, însă nu oricum, ci într-un mod în care să nu fie afectată natura, aşa cum se întâmplă şi în alte state ale UE şi nu numai.

Este adevărat, România are un potenţial mare pentru a produce energie regenerabilă prin dezvoltarea microhidrocentralelor, însă trebuie să fim foarte atenţi începând cu eliberarea avizelor de gospodărire a apelor şi de mediu şi terminând cu acţiuni de control, pentru a verifica modul în care sunt respectate cerinţele impuse în aceste documente.

Aceasta este concluzia la care am ajuns după ce a fost verificat modul în care sunt construite microhidrocentralele. Un aspect important este legat de realizarea unor astfel de investiţii în interiorul siturilor Natura 2000. În astfel de cazuri, pentru a obţine avizul de gospodărire a apelor, va fi obligatoriu avizul custodelui ariei protejate sau, după caz, avizul Consiliului ştiinţific al parcului natural. Din punct de vedere tehnic, aducţiunea trebuie să fie amplasată obligatoriu pe unul din malurile cursului de apă sau în zona adiacentă acestora.

Practic, este interzisă cu desăvârşire amplasarea aducţiunii în albia minoră a cursului de apă. De asemenea, traversarea cursului de apă cu conducta de aducţiune se va face astfel încât să nu se bareze scurgerea apei şi să nu conducă la afuirea patului albiei în secţiune. Sunt câteva elemente care, însoţite de controale pentru a verifica modul în care sunt respectate cerinţele din avizele date de instituţiile de mediu, vor da asigurări că exploatarea apelor nu periclitează sub nicio formă mediul.

AGERPRES:
Cam în aceeaşi situaţie controversată s-au aflat şi pădurile, cu tăierile ilegale semnalate de mai ales de mass-media. Aţi modificat legislaţia iar sancţiunile sunt mai aspre. Ce schimbări aşteptaţi?

Laszlo Borbely: Într-adevăr, am înăsprit sancţiunile şi am intensificat acţiunile de control. Recent, a fost elaborat un proiect de act normativ prin care să fie conferite atribuţii sporite jandarmilor, în calitatea acestora de agenţi constatatori ai contravenţiilor silvice prevăzute de lege.

Această modificare a fost generată, într-o anumită măsură, şi de buna colaborare a personalului silvic cu atribuţii de control, din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, cu reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor, în cadrul acţiunilor de control care au avut ca efect reducerea semnificativă a volumului de material lemnos tăiat ilegal şi sustras din păduri în anul precedent.

De asemenea, în Parlament există un proiect de lege pentru modificarea Codului Silvic, în care am inclus o prevedere prin care tăierea şi furtul de arbori tăiaţi ori scoşi din rădăcini să fie încadrate ca infracţiuni, indiferent de valoarea prejudiciului sau a materialului lemnos sustras. Prin acelaşi proiect de lege, lipsa documentelor din care rezultă provenienţa legală a lemnului va fi încadrată ca infracţiune, nu doar contravenţie, ca în prezent.

Probabil că după ce vor intra în vigoare aceste prevederi, cei care sunt obişnuiţi cu tăierile ilegale se vor gândi de două ori înainte, pentru că, din acel moment, nu vor mai plăti o simplă amendă, ci vor avea dosare penale.

AGERPRES: Având în vedere probleme cauzate de căderile masive de zăpadă în unele localităţi din ţară, ce face ministerul pentru realizarea acelor perdele forestiere care ar fi fost utile pentru apărarea drumurilor şi satelor aflate sub nămeţi?

Laszlo Borbely: Într-adevăr, perdelele forestiere ar fi fost foarte utile acum. Din păcate, după 1990, ca urmare a retrocedărilor, perdelele care existau au dispărut, iar acum sunt astfel de probleme. Anul trecut, am reuşit să definitivăm cadrul legislativ care să ne permită să facem exproprieri, iar în acest an am prevăzut fonduri pentru a realiza această acţiune fără de care nu avem cum să plantăm arbori.

Deja, au fost demarate discuţiile cu primarii, pentru a ne sprijini în această acţiune de expropriere, iar dacă totul merge bine, în această toamnă, am putea avea şanse să înfiinţăm primele perdele forestiere. O să pornim mai întâi cu înfiinţarea de perdele pentru autostrăzile A1 şi A2 şi pentru drumurile naţionale.

În privinţa localităţilor, un cuvânt greu de spus îl au primarii care trebuie să convingă oamenii să cedeze terenuri. Fără a avea terenuri, înfiinţarea perdelelor este imposibilă. Evident, chiar dacă începem să plantăm în acest an, efectul nu are cum să fie imediat, ci peste patru cinci ani ani. Însă este important că am realizat acei paşi care fac posibilă înfiinţarea de perdele forestiere, iar odată urnite lucrurile trebuie duse mai departe.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata