Trei rugăminţi pe care le-aş adresa peştişorului fermecat

4

– Dacă, prin absurd, m-aş duce la pescuit (n-o mai fac de multă vreme) şi mi-ar pica în undiţă peştişorul de aur, fermecat, care îndeplineşte “tradiţionalele” trei dorinţe, oricare ar fi ele, care credeţi că ar fi acestea? Vi le spun pe primele două, oricum. La a treia, mă mai gândesc…

 

Ei, bine, mă credeţi sau nu, aş “cheltui” prima dorinţă rugând această mitică vietate să facă ce-o face, numai să-l îndepărteze odată pentru totdeauna pe Gheorghe Nichita din funcţia de primar al Iaşului.

A, nu să-l suprime fizic, departe de mine gândul acesta, dar cred că Nichita a făcut destule rele din această poziţie, de parcă ar fi hotărât să distrugă acest oraş şi împrejurimile lui. Un primar-pedeapsă, cu asta ne-am ales! Sau mai degrabă asta au ales cei care l-au votat.

A, staţi liniştiţi, n-am votat pe nimeni, pentru că am considerat că nici unul din cei care salivau intens cu gândul la fotoliul de edil şef al urbei nu merita atenţie.

Şi – chiar îmi doresc să fiu contrazis, dacă cineva o poate face cu argumente omeneşti – în general, alegerile din România, la toate nivelurile, ne-au pus în situaţia de a filtra doar o grămadă compactă de  indivizi puşi pe căpătuială şi nimic altceva. Însă despre funcţionalitatea aparenţei de democraţie din această ţară, cu altă ocazie…

Revin: Nichita şi-a demonstrat incompetenţa, a probat constant doar un fabulos apetit pentru satisfacerea propriilor interese, în detrimentul binelui celor mulţi, pe care chipurile îi reprezintă – ei, hai că mi se face rău! – zi de zi cât a stat în această funcţie.

Lista e lungă tare, am tot făcut vorbire de ea, aşa că voi da numai ultimele două exemple, ca să nu plictisesc.

Voi aminti mai întâi de modul scandalos de ineficient în care s-a făcut deszăpezirea la Iaşi, oraş despre care Nichita mai are curajul să afirme pe posturile locale de televiziune că l-a menţinut funcţional!

M-am întrebat de nenumărate ori cât de normal judecă acest om când face astfel de declaraţii. În ce constă oare funcţionalitatea pe care “a asigurat-o” Iaşului, în viziunea lui Nichita?

În faptul că încă mai curge nişte apă pe ţevi? Că nu au fost probleme cu livrarea de energie electrică? În faptul că încă mai trăiesc oameni în acest oraş, după ce-a trecut urgia?

Cum e posibil ca maşinile particulare să fie “parcate” în mijlocul străzii, pentru că “locurile de parcare” adoptate pe marginile carosabilului nu au fost deszăpezite de utilajele contractate de Primărie sau chiar de beneficiari?

Cum lasă autorităţile loc lenei şi indolenţei proprietarilor de autovehicule care se vor numai titulari de drepturi, dar nu şi obligaţi să participe, dacă nu la deszăpezire, măcar la degajarea locului unde-şi ţin maşinile? Unde e, domnule, primarul puternic care-şi spărgea cărămizi de piept în campania electorală din 2008?

Numai cine nu vrea nu face, vorbim aici de lucruri perfect realizabile, nu de adus Luna de pe cer! Că nu l-a rugat şi nu l-a obligat nimeni să candideze, nu-i aşa? El singur a promis că va face şi va drege. Şi a prostit un oraş întreg – mă rog, pe cei care l-au votat.

 

Pentru cel de al doilea exemplu, vă voi ruga să priviţi fotografiile alăturate.

Iată cum gospodăreşte oraşul şi zonele limitrofe acest om! Aici e vorba de pădurea Ciric. A mai “rezolvat” un spaţiu verde care dădea Iaşului o gură de oxigen. Copacii de şapte decenii sunt puşi la pământ, pentru a face loc unui proiect stupid, distructiv şi aducător de bani în cantităţi discutabile la bugetul local.

Proiectul ar fi putut foarte bine să fie adoptat şi fără distrugerea hectarelor de pădure, bineînţeles. Căci a face o zonă de agrement sau una rezidenţială nu înseamnă că trebuie să distrugi vegetaţia arboricolă, un bun de care noi, românii, suntem constant şi fără scrupule deposedaţi, sub diverse motive. Se cunoaşte evoluţia absolut  dezastruoasă a mediului în România, da? Întrebare: de ce Ministerul Mediului a acordat aviz favorabil unei asemenea stupizenii, ca de altfel şi multora similare, în loc să ia măsuri drastice pentru reîmpădurirea cât mai rapidă a ţării?

“Exploatarea” ilustrată în aceste fotografii se face fără control, la faţa locului în momentul executării fotografiilor erau numai nişte muncitori, care pot dispune cum doresc de masa lemnoasă rezultată – ceea ce se şi întâmplă, desigur. Adică bătaie de joc până la capăt.

 

A doua dorinţă ar fi următoarea: adu, peştişorule, un primar cum se cuvine unui oraş de talia Iaşului, un om care să fie realmente îndrăgostit de aceste locuri, având astfel şi o motivaţie afectivă ca ele să recapete frumuseţea şi – hm – funcţionalitatea reală.

Găseşte, peştişorule, un tip de ispravă, onest, muncitor, bine intenţionat, suficient de instruit, cu tărie de caracter, un tipar cum greu cred că ai să găseşti în astfel de vremuri, şi pune-l în fruntea administraţiei locale municipale, că destul am dus-o din rău în mai rău! Da, veţi întreba de unde un astfel de specimen? Ce mă interesează? Vorbim de peştişorul fermecat, da? El sigur va găsi! Lăsând gluma la o parte, e cazul ca astfel de oameni, care sigur există, să înceapă să facă paşi mai în faţă, să-i vedem. Să candideze chiar ca independenţi, dacă astfel nu se poate.

 

Şi totuşi, poate s-or întreba unii… Care-ar fi, dom’le, a treia dorinţă? Ce ţi-e aşa de greu să spui? Ei, hai, fie! Ar fi aceasta: fă, peştişorule, în aşa fel ca, de azi înainte, să pot eu însumi să-mi îndeplinesc orice dorinţă. Să ştiu întotdeauna ce trebuie făcut ca lucrurile să meargă în sensul dorit. Ei, aşa-i că “m-aş scoate”? Aş fi cel mai tare, da? Da şi nu.

Pentru că această a treia dorinţă ne-o putem îndeplini nouă înşine, fiecare dintre noi, chiar şi fără intervenţia vreunui peştişor fermecat. Astfel suntem construiţi. Trebuie numai să vrem cu adevărat. Dar acesta e un lucru care ni se spune din ce în ce mai rar şi fără glas şi, din păcate, mulţi dintre noi nici nu au cum să-l descopere de unii singuri. E bine să-l avem în vedere.

 Ion SCUTARU

Citește și
4 Comentarii
  1. Super spune

    Felicitari pentru articol! Din pacate padurile se defriseaza fara mila in aceasta tara! Toti stim dar nu se face nimic, e posibil doar la noi!

  2. simirad ardei spune

    excelent articol!noi,iesenii,ne intrebam cu ce am gresit sa avem primar asemenea individ,inchistat,prost manager,fara nici o perspectiva,un simplu ingineras de doi lei cu o palarie multprea mare pentru el.A distrus centrul Iasului,una din cele mai aerisite si frumoase zone ale orasului,acum distruge si CIRICUL,plaminul verde al orasului nostru.CE mai urmeaza oare,ca se stie ca prostul e mereu odihnit?Aviz desteptilor care l-au votat,se stiu care:absolventii de Oxford s.a….

  3. simirad spune

    un ingineras de doi lei,ajuns in politica pe calea din dos,care practic ne-a distrus orasul!

  4. manuel spune

    Greu de îndeplinit dorinţele, chiar şi de peştişorul fermecat… din păcate.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.