Precizări privind reţinerea la sursă a impozitului pe venit

0

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129/22.02.2012, a fost publicat Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 247/2012, prin care se stabileşte procedura unitară pentru aplicarea prevederilor art. 52 privind impunerea veniturilor plătite în baza contractelor civile încheiate potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, republicată, în formă scrisă, în vederea impunerii fiscale, ale cărui prevederi le prezentăm în sinteză în articolul de mai jos.

 

În conformitate cu prevederile art. 82 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente fiind organizate ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, precum şi persoanele fizice care realizează venituri din profesii libere, individual sau într-o formă de asociere au obligaţia să efectueze în cursul anului plăţi anticipate cu titlu de impozit stabilite de organul fiscal pe baza venitului anual estimat sau a venitului net realizat în anul precedent, după caz.

Prin Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 247/2012, s-a stabilit că, începând cu 1 ianuarie 2012, contribuabilii care realizează venituri pentru care plăţile anticipate se stabilesc prin reţinere la sursă nu mai au obligaţia de a efectua la organul fiscal competent plăţi anticipate cu titlu de impozit pentru categoriile de venituri reglementate de art. 52 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Codul Fiscal, respectiv:

– veniturile obţinute în baza contractelor civile încheiate potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil de: comision, mandat comercial şi de consignaţie precum şi în cazul contractului de agent, calificate drept contracte civile după data de 1 octombrie 2011;

– veniturile obţinute din contracte/convenţii civile
care au aceeaşi natură juridică atât înainte cât şi după intrarea în vigoare a Codului Civil;

– veniturile din drepturi de proprietate intelectuală;

– veniturile din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară.

Venituri pentru care nu se reţine impozit prin stopaj la sursă

Ordinul exceptează reţinerea la sursă a impozitului pe venit pentru:

– veniturile obţinute de persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente
şi care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul afacerii;

– veniturile persoanelor fizice, indiferent dacă desfăşoară sau nu activităţi independente, obţinute din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, pe baza contractului încheiat între parţi potrivit prevederilor Codului Civil şi cărora le sunt aplicabile prevederile Cap. IV al titlului III „Impozitul pe venit“ din Codul Fiscal;

– veniturile obţinute de asocierile fără personalitate juridică
ori persoanele juridice care aplică   principiul transparenţei fiscale de la persoanele fizice sau juridice.

Termene de plată

Plătitorii de venituri care au obligaţia reţinerii la sursă a impozitului reprezentând plată anticipată vor calcula, reţine şi vira impozitul până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul.

Impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte aplicând o cotă de impunere de 10% la venitul brut din care se deduc contribuţiile sociale obligatorii reţinute la sursă potrivit Titlului IX indice 2 din Codul Fiscal.

Pentru venitul obţinut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică potrivit Titlului IV indice 1 din Codul Fiscal, care nu generează o persoană juridică, impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte aplicând cota de impunere de 3% prevăzută pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor la venitul ce revine persoanei fizice din asociere.

Termenul de plată este cel reglementat pentru microîntreprinderi, respectiv 25 a lunii următoare trimestrului pentru care se face plata.

De reţinut!

Până la 1 octombrie 2011, veniturile realizate de persoanele fizice din activităţile desfăşurate în baza contractelor de comision, mandat comercial, contracte comerciale reglementate de Codul Comercial şi respectiv contractul de consignaţie reglementat potrivit Legii nr. 178/1934 pentru reglementarea contractului de consignaţie sunt supuse impunerii în conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul Fiscal, în vigoare la acea dată.

Baza legală: Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 247/2012 privind procedura unitară pentru aplicarea prevederilor art. 52 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal; art. 52 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.