Legea lustraţiei a fost adoptată. „Discriminatorie, aberantă şi total inutilă”

1 12

Proiectul Legii lustraţiei, care are în vedere interzicerea unor drepturi pentru cei care au făcut parte din aparatul de partid în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, a primit marţi (28 februarie 2012) votul final al Camerei Deputaţilor – for decizional în acest caz.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 167 de voturi pentru, patru abţineri şi niciun vot împotrivă.

Fostul preşedinte Ion Iliescu a declarat că Legea lustraţiei, adoptată marţi de Camera Deputaţilor, este discriminatorie, aberantă şi total inutilă.

„Dacă ar fi fost oarecum raţional să se discute despre o asemenea lege ar fi fost în primii ani de după căderea dictaturii, după 1989, anii ’90. (…) Aşa încât mie mi se pare în general aberantă şi inutilă o asemenea lege într-un cadru democratic de politică deschisă şi când se pronunţă fiecare şi este mai ales cenzura populară care decide asupra tuturor lucrurilor. Mi se pare absolut inutilă o asemenea lege astăzi, la 22 de ani după revoluţie”, a declarat Ion Iliescu la RFI.

Fostul şef al statului a susţinut că legea nu este utilă nici ca o reparaţie. „Reparaţie faţă de ce? Toţi exponenţii vechiului regim au fost înlăturaţi de revoluţia din decembrie şi s-a intrat într-un regim deschis, firesc, de democraţie activă, aşa încât asemenea măsuri administrative, prin legi discriminatorii, sunt total inutile în asemenea cadru. Cei care au săvârşit crime în vechiul regim sunt supuşi acţiunilor justiţiei. (…) Este total aberantă în zilele noastre. Total inutil! Este o acţiune tipic propagandistică, care ţine de regimuri trecute şi depăşite de istorie”, a adăugat preşedintele de onoare al PSD.

Deşi a susţinut că nu a urmărit dezbaterea privind Legea lustraţiei, directorul SIE, Teodor Meleşcanu, a afirmat că, ”aşa cum a plecat de la Senat, legea nu ridica niciun fel de probleme” din punctul său de vedere. Meleşcanu a adăugat că „oricine putea fi printre cei lustraţi”. „Vor fi foarte mulţi afectaţi de Legea lustraţiei”, a declarat Teodor Meleşcanu.

Opoziţia nu a fost prezentă la lucrările plenului Parlamentului.

În acest context, democrat-liberalul Sulfina Barbu, preşedintele Organizaţiei de Femei a PDL, a opinat că absenţa parlamentarilor liberali reprezintă un pretext prin care Crin Antonescu încearcă să ascundă abdicarea de la principiile PNL pentru a-l scăpa pe conservatorul Dan Voiculescu de prevederile Legii lustraţiei.

„Primul pas greşit al lui Antonescu a fost alianţa cu Voiculescu şi ultimul pas greşit este făcut tot pentru a-l apăra pe Voiculescu de efectele Legii lustraţiei”, a susţinut Sulfina Barbu.

Deputatul progresist Eugen Nicolicea a precizat că nu se pune problema unei condamnări colective pe baza Legii lustraţiei. „Nu funcţiile te fac neapărat să pierzi un drept, ci atitudinea personală”, a afirmat Eugen Nicolicea.

În opinia sa, este posibil ca şi europarlamentarul Monica Macovei, fost procuror înainte de 1989, să intre sub incidenţa actului normativ.

Legea lustraţiei a fost iniţiată la 13 iunie 2005 de patru deputaţi şi senatori liberali: Adrian Cioroianu, Monica Octavia Muscă, Eugen Nicolăescu, Viorel Oancea.

Procesul legislativ al Legii lustraţiei s-a întins pe aproape cinci ani, fiind adoptat la Senat (primă Cameră sesizată), la 10 aprilie 2006, şi la Camera Deputaţilor (Cameră decizională) după aproximativ patru ani, la 19 mai 2010.

La 7 iunie 2010, la sesizarea PSD, Curtea Constituţională a declarat Legea lustraţiei neconstituţională. În motivaţia Deciziei CCR din 18 iunie 2010 s-a arătat că lustraţia nu poate fi utilizată ca mijloc de pedeapsă sau răzbunare, deoarece scopul acesteia nu este pedepsirea celor prezumaţi vinovaţi.

Curtea a considerat că legea este excesivă în raport cu scopul legitim urmărit, deoarece nu permite individualizarea măsurii şi că este lipsită de proporţionalitate în raport cu scopul urmărit, întrucât aduce atingere însăşi existenţei dreptului de a fi ales şi nu îşi justifică necesitatea într-o societate democratică.

Legea lustraţiei, adoptată în urma unui vot al parlamentarilor PDL şi PNL, a fost declarată, ulterior, neconstituţională şi acum a fost amendată pentru a fi pusă în acord cu prevederile Constituţiei.

Propunerile de amendare, însuşite de Comisia juridică din Camera Deputaţilor, au fost făcute de Societatea Timişoara şi Asociaţia 21 Decembrie.

Potrivit proiectului de lege, printre categoriile de persoane considerate că au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist din perioada martie 1945 – decembrie 1989 sunt activiştii de partid, directorii de publicaţii şi edituri, precum şi procurorii cu funcţii.

Acestora, potrivit Legii lustraţiei, ar urma să li se interzică pentru o perioadă de cinci ani dreptul de a candida şi a deţine funcţii publice.

Mai mulţi deputaţi au apreciat, în cadrul dezbaterilor generale, că această lege este necesară la 22 ani de la evenimentele din decembrie 1989 care au marcat căderea regimului comunist.

Deputaţii au acceptat două amendamente.
Astfel, cei care au făcut parte din fostul UTC nu vor fi lustrabili. Al doilea amendament este ca un fost procuror comunist care a făcut poliţie politică să nu mai facă parte din actuala viaţă politică şi să ocupe funcţii publice.

loading...
Citește și
1 Comentariu
  1. jan spune

    sublima si inexistenta…vorba lui Caragiale. sau cui ii mai foloseste? e ca si cum am incerca sa-i restrictionam de la functii publice pe fanariotii care au colaborat cu inalta poarta, acum in 2012! sanatate…!!!

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata