Stelian Fuia: Cu un milion de hectare acoperite cu buruieni nu putem spera la performanţă în agricultură

0
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Stelian Fuia, a acordat un interviu în care vorbeşte despre direcţiile prioritare în agricultura românească, pledând pentru susţinerea fermierilor tineri, a micilor fermieri, dar şi pentru asociere şi organizare.

Stelian Fuia consideră că România are nevoie de un program zootehnic naţional pentru integrarea producţiei agricole, ceea ce ar putea contribui la creşterea exporturilor de produse zootehnice cu valoare adăugată mare.

Ministrul vorbeşte despre susţinerea producătorilor de produse tradiţionale româneşti în vederea intrării pe o piaţă unică de 14 miliarde de euro, dar şi despre creşterile din agricultura românească condiţionate mai mult de vreme, decât de performanţă.

Nu în ultimul rând, Stelian Fuia, consideră că atragerea fondurilor europene este o prioritate la MADR, ţinta pe primul trimestru al anului fiind de un miliard de euro, iar pentru întreg anul 2012 de 2,4 – 2,6 miliarde de euro. Şeful de la Agricultură a subliniat că Ministerul Agriculturii are nevoie de mai mult eficienţă şi organizare pentru că „există o tradiţie a birocraţiei care consumă timp şi energie”.

AGERPRES: Cum arată după părerea dumneavoastră agricultura românească în 2012?

Stelian Fuia: Arată ca un motor bun care trebuie turat. În 2012 sunt câteva direcţii de prioritate pentru agricultură: mai multe fonduri europene atrase, mult mai puţină evaziune şi dezvoltarea bazei economice rurale.

Primul lucru: pentru atragerea fondurilor europene, noi, la Agricultură avem un obiectiv de un un miliard de euro pe primul trimestru, iar pe total, ţinta este 2,4 – 2,6 miliarde de euro atraşi în Agricultură, din şase miliarde, cât are Guvernul. Al doilea lucru: pentru combaterea evaziunii, există acţiuni la nivelul întregului Guvern, iar agricultura nu va face excepţie şi veţi vedea în perioada următoare demersuri şi în privinţa evaziunii în panificaţie şi legume şi fructe.

Pentru a treia direcţie legată de dezvoltarea economiei rurale, voi depune în Parlament proiectul privind impozitarea terenurilor nelucrate, voi avea o serie de discuţii în ţară cu micii fermieri, tocmai pentru discutarea cadrului îmbunătăţire a finanţării şi activităţii micilor fermieri.

AGERPRES:
Avem peste un milion de gospodării cu 2-3 hectare sau 1-2 vaci. Se poate face agricultură perfomantă în România pe astfel de suprafeţe? Care consideraţi că ar fi dimensiunea optimă pe hectar în România şi ce se poate face pentru comasarea terenurilor?

Stelian Fuia: Voi repeta ori de câte ori este nevoie: cu 2-3 hectare şi o vacă şi un porc în faţa casei nu se poate face agricultură performantă. Discutăm mult despre nevoia de fonduri în agricultură, însă nu spunem nimic despre nevoia de productivitate, eficienţă şi organizare în agricultura, la fel de importante ca munca. Nu avem încă o mentalitate de agricultură performantă ca motor economic, ci mai degrabă de agricultură de subzistenţă.

Avem un potenţial agricol prea bun pentru a-l irosi pe fărâmiţe, fiecare, în bătătura lui. Aici este o datorie a autorităţilor şi a ministerului, dar şi a fermierilor să înţeleagă că prin organizare şi prin asociere pot fi mai eficienţi. Efortul de modernizare a agriculturii trebuie accelerat, susţinem informarea pentru accesarea de fonduri în vederea transformării fermelor de subzistenţă în ferme mijlocii, pentru atragerea oamenilor tineri care văd ferma nu ca pe o sursă de hrană, ci ca pe o afacere şi sursă de profit.

AGERPRES:
Cum consideraţi că poate fi rezolvată ruptura între producţia autohtonă, a fermierilor români şi produsele din import prezente în supermarketuri? Cum pot producătorii noştri să-şi vândă marfa în supermarketuri dacă nu se încadrează în parametri de livrare? Cum pot fi stimulaţi sau determinaţi să nu-şi mai vândă marfa pe marginea drumului?

Stelian Fuia: Aici este şi o viziune individuală, că sunt încă oameni la ţară care nu au văzut supermarket decât la televizor. Pentru oamenii ăştia – şi este vorba despre o generaţie – este forma familiară de organizare, este un mod de viaţă. Iar singurul lucru care ne putem întreba nu este cum să-i schimbam noi pe ei, că ei nu se schimbă, ci cum îi putem promova într-un sens de agricultură tradiţională care este naturală şi atractivă pentru străini. Al doilea aspect însă, şi aici este într-adevăr o problemă majoră de organizare şi o problemă economică este găsirea unui mod de lucru al femierilor cu hipermarketurile.

Susţin, nu de acum, ci de când eram preşedinte al Comisiei de agricultură, nevoia discuţiei între reprezentanţii marilor magazine şi ale fermierilor pentru organizarea unor centre de colectare a produselor care să intre ulterior în vânzarea supermarketurilor. Voi avea discuţii cu fermierii în următoarele 2-3 luni pentru a găsi o formulă de organizare şi dialog pentru a ajuta produsele lor să ajungă mai uşor pe raft.

AGERPRES: Evaziunea fiscală şi impozitarea agriculturii sunt două probleme care trebuie rezolvate. Ce măsuri consideraţi că pot fi luate în acest sens?

Stelian Fuia: Trebuie întărite instrumentele de acţiune ale statului şi trebuie acţionat. Altă cale nu există. Când cineva înfiinţează 10 de firme fantomă ca să fenteze statul la TVA, problema nu este lipsa legii, ci lipsa fricii de lege. Dificultăţile economice produse de criză contribuie la amplificarea fenomenului evazionist, veniturile scad, presiunea fiscală creşte, iar reflexul este transferul spre economia la negru.

În al doilea rând, taxarea inversă a fost o măsură utilă şi trebuie văzut în ce măsura se poate şi pentru sectoarele de legume-fructe şi carne, iar Ministerul Agriculturii va purta discuţii cu Comisia Europeană pentru obţinerea unei derogări de la regimul european. În ceea ce priveşte impozitarea cred că se poate discuta despre terenurile care sunt în paragină.

AGERPRES: Sistemele de irigaţii reprezintă o componentă importantă în orice ţară cu agricultură performantă. Ce veţi face pentru sectorul irigaţiilor din România, pentru repunerea sistemelor în funcţiune?

Stelian Fuia: Problema irigaţiilor are două planuri de discuţie: un plan juridic, al Justiţiei, care va stabili vinovaţi şi un plan de soluţie minimală de funcţionalitate, care înseamnă nevoia de a face ceva pentru irigaţii până când legea repartizează clar răspunderea. Este important să-i punem la plată pe cei care au greşit, dar trebuie să facem aşa încât să nu sufere agricultura mai mult decât are de suferit din cauza lipsei de irigaţii. Şi aici văd două căi: pe de o parte, protejarea patrimoniului de irigaţii rămas şi trebuie văzută o departajare a atribuţiilor şi o contabilitate clară şi cu administraţiile locale.

Pe de altă parte, trebuie să vedem într-un parteneriat tot cu administraţiile unde sunt necesare investiţii prioritare de refacere.

AGERPRES: România a fost afectată, în februarie, de o vreme geroasă şi de căderi abundente de zăpadă. În ce măsură au de suferit producţiile agricole în 2012 din această cauză, dar şi din cauza inundaţiilor, în cazul în care zăpada se va topi brusc?

Stelian Fuia:
Din punct de vedere al Agriculturii regimul meteo a fost mai degrabă bun pentru anul agricol şi sperăm să nu fie o problemă cu inundaţiile. Avem însă probleme punctuale generate de stricăciunile cauzate de căderile abundente de zăpadă mai ales asupra serelor de legume. Am fost la Galaţi şi am discutat cu fermierii unde a fost o pagubă mare pentru oameni. Suntem în proces de evaluare, după care decidem imediat cum alocăm despăgubirile, acolo unde există asigurare.

AGERPRES: România a avut un an agricol de excepţie, în 2011, agricultura contribuind de fapt la creşterea economică. În funcţie de evaluările actuale credeţi că se poate repeta şi în 2012?

Stelian Fuia:
Atât timp cât nu avem o bază economică de dezvoltare în mediul rural, creşterile pe agricultură depind mai mult de vreme, decât de forţa noastră. Şi mă întorc aici la două probleme pe care le-am punctat mai sus: cu un milion de gospodării cu 2-3 hectare şi cu peste un milion de hectare acoperite cu buruieni cum avem acum, nu putem spera la performanţă în agricultură, ci la noroc de câte un an bun.

AGERPRES: Toţi miniştrii agriculturii din ultimii ani şi-au propus echilibrarea balanţei comerciale cu produse agroalimentare, aflată acum, la 11 luni din 2011, într-un deficit mai mic de circa 400 de milioane de euro, faţă de două miliarde de euro în 2009. Ce veţi face pe acest segment, pentru creşterea exporturilor de produse cu valoare adăugată mare, în defavoarea exporturilor de materie primă? În ce interval de timp estimaţi o balanţă comercială pozitivă?

Stelian Fuia:
Avem un deficit de aproape un miliard de euro în comercializarea produselor agroalimentare. Producţia noastră agricolă are o distribuţie de circa 65% producţie vegetală şi 35% producţie zootehnică. Pentru asta exportăm vegetal – grâu, porumb, floarea soarelui – şi produse animale procesate şi carne. O agricultură dezvoltată are o distribuţie agricolă – zootehnică de 50% -50%, fără să mai vorbim de Olanda care are peste 60% producţie zootehnică.

România are nevoie de investiţii masive în integrarea producţiei agricole şi de un program zootehnic naţional care să contribuie la integrarea producţiei agricole. Aşa putem muta accentul exporturilor dinspre materie primă din sectorul vegetal către produse zootehnice cu valoare adăugată mare.

În al doilea rând, trebuie să susţinem mai mult producătorii de produse tradiţionale. Aproximativ 2.500 de produse tradiţionale româneşti au fost înregistrate la Ministerul Agriculturii. În Uniunea Europeană, produsele tradiţionale au o piaţă cu vânzări de 14 miliarde de euro anual. Ministerul Agriculturii va semna în acest an parteneriatul pentru Biofach Nuremberg 2013. Ne aşteptăm să existe o cerere de produse tradiţionale româneşti în marile reţele de magazine din Germania. În plus, vinul sau mierea românească pot vinde foarte bine pe pieţele externe, iar pieţele asiatice sunt un potenţial imens.

AGERPRES: Consideraţi că au fost eficienţi banii care au intrat în agricultura românească în ultimii 20 de ani, dacă ne gândim la subvenţiile plătite din bugetul naţional, dar şi la banii veniţi prin programele europene?

Stelian Fuia: Nu există suficienţi bani niciodată pentru niciun domeniu, dar au fost făcute eforturi majore şi putem vorbi şi despre progrese în ceea ce priveşte finanţarea pentru fermieri. Discutăm însă şi de modul în care au fost absorbiţi aceşti bani, raportat la un moment sau altul de dezvoltare al agriculturii şi de modul în care fondurile generau plus-valoare acum 5 ani şi ce fel generează acum.

Cert este că s-au făcut paşi în faţă în agricultură de la aderare încoace, problema este însă cât de mult putem accelera acest progres şi de a genera plus-valoare care să se întoarcă în dezvoltarea agriculturii, respectiv investiţii în ferme, în proiecte antreprenoriale şi asocieri, în dezvoltarea infrastructurii economice în mediul rural.

AGERPRES:
Cum stăm cu atragerea fondurilor europene în acest moment? Vor reuşi fermierii români şi primăriile din sate şi comune să ia de la Uniunea Europeană cele 8 miliarde de euro alocate României până în 2013?

Stelian Fuia: La MADR, fondurile europene sunt prioritare şi am dat un semnal clar în acest sens. Nu vreau însă să mă avânt în cifre mari, vreau ca ministerul să-şi atingă obiectivele trimestru de trimestru şi la final să tragem linie şi să vedem că suntem pe plus. Aşa cum spuneam avem o ţintă de un miliard pe primul trimestru şi voi face tot ce trebuie făcut pentru a o atinge, iar angajaţii MADR la fel. Pe ianuarie, au fost accesaţi 420 de milioane, iar şeful AMPOP a fost demis tocmai pentru că nu a avut rezultate suficiente.

AGERPRES:
Consideraţi că mai avem nevoie în momentul de faţă de o strategie în domeniul Agriculturii? Una realistă, care să poată fi implementată, întrucât în ultimii 20 de ani au existat numeroase strategii agricole, dar mai mult pe hârtie?

Stelian Fuia:
Cred că în agricultură este nevoie de mai multă organizare şi eficienţă, strategii slavă Domnului, avem destule. Am impresia că românii au deja temeri la cuvântul strategie, e ceva ce începe tot timpul şi nu se termină niciodată. În plus, cadrul strategic principal este desenat de Politica Agricolă Comună care se negociază şi în care România va căuta să o negocieze de o manieră care să-i ajute maxim agricultura.

AGERPRES: Ce veţi aplica din experienţa dumneavoastră din mediul privat la Ministerul Agriculturii, o zonă care are încă nevoie de restructurare?

Stelian Fuia: Nu cred că mediul privat are vreo formulă magică de funcţionare pe care oamenii din sistemul public să nu o poată descoperi. Avem nevoie de mai multă eficienţă şi mai multă organizare în administraţie. Există o tradiţie a birocraţiei la noi care consumă mult timp şi energie ca să producă rezultate mediocre şi de asta trebuie să scăpăm. Voi fi mult pe teren în următoarele 2-3 luni şi voi discuta şi cu femierii şi cu oamenii din direcţiile judeţene ale ministerului.

Vreau un singur lucru: implicare administrativă totală pentru a-i susţine pe fermieri. Mai puţină birocraţie, mai mult funcţionalitate.

AGERPRES: Domnule ministru, vă faceţi singur piaţa, cumpărăturile? Cum vi se par preţurile produselor agroalimentare din România comparativ cu celelalte ţări din UE? Cum estimaţi că vor evolua preţurile în 2012, în condiţiile în care s-a observat deja o creştere semnificativă la ouă, din cauza ofertei scăzute de pe piaţă?

Stelian Fuia: În România piaţa nu este ieftină, dar nu este nici o piaţă uniformă doar cu preţuri mari, se pot găsi şi preţuri mai joase la multe produse. Chiar dacă au existat acum probleme cu ninsorile care au afectat serele şi producţia legumicolă, nu vreau să speculez cu informaţii negative – şi aşa sunt mulţi care speculează ca să aibă de unde creşte preţul.

Nu cred să existe o creştere semnificativă a preţurilor în 2012. Şi nu discut aici despre preţul la combustibil. Ca ministru, fireşte că nu pot vorbi ca simplu cetăţean, pentru că altfel, ca cetăţean îţi vine probabil să spui nişte răutăţi despre cum creşte preţul la benzină.

AGERPRES: Ce vă doriţi să schimbaţi în acest an în sistemul agricol din România?

Stelian Fuia: Cred ca problema nu se pune de a schimba, ci de a accelera sau eventual de a acorda mai multă atenţie pe o direcţie de acţiune vizând susţinerea fermierilor tineri şi a micilor fermieri, adică pe măsurile 112 şi 141 din PNDR. Ambele programe de finanţare sunt pârghii reale de cimentare a unei baze economice la sate, asta înseamnă dezvoltare, investiţii, achiziţii de tehnologie şi crearea de locuri de muncă. Îndemnul meu va fi mereu pentru ca orice fermier să investească sau să se asocieze pentru a putea spera la performanţă şi profit.

Este adevărat că în România nu se moare de foame pentru că oamenii au un porc, o găină şi o vacă prin curte, dar ideea este de a trece de la această agricultură „pentru 4 persoane”, la o agricultura pentru locuri de muncă şi pentru productivitate. Şi amintesc aici şi un program de informatizare în mediul rural pe care l-am discutat şi cu comisarul Dacian Cioloş şi care are în vedere tocmai crearea unei reţele de informare rapidă pentru oamenii din mediul rural pentru a şti de unde şi cum pot fi întocmite dosarele de finanţare.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.