Corpul viitorului. Extraordinarele progrese ale medicinei

0

– Tehnologia a încercat dintotdeauna să egaleze complexitatea sofisticată a organismului uman. Acum, dispozitive electronice şi materiale de înaltă tehnologie pot înlocui membre şi organe la nivelul corpului uman, în încercarea de a corecta efectele diferitelor afecţiuni.

Cercetarea medicală a ajuns la un nivel care ne permite să luăm în calcul prelungirea speranţei de viaţă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru condiţiile clinice care nu aveau nici un remediu până acum.

Stimulare electrică pentru pacienţii cu Parkinson

http://www.financiarul.ro/wp-content/uploads/stimulare-creier.jpg

Creierul este organul cel mai compex din organism. Când este afectat (demenţă, atac cerebral etc.), consecinţele pot provoca un dezechilibru semnificativ.

Stimularea unor arii mici ale creierului prin impulsuri electrice poate ajuta în anumite afecţiuni ale creierului. Mii de oameni care suferă de Parkinson, deocamdată catalogată ca o condiţie incurabilă, au fost eliberaţi de tremur, rigiditate şi mişcări îngreunate prin această metodă. Un generator mic creează impulsuri electrice regulate, transmise printr-un fir, în timp ce electrozi foarte subţiri distribuie stimulii la nivelul creierului.

O operaţie de 36 000 euro care a presupus implantul unor electrozi la nivelul zonelor afectate ale creierului a permis chiar unor utilizatori de scaun rulant să meargă din nou. Testele pe şoareci care se desfăşoară în acest moment în laborator încearcă să înlocuiască părţile afectate ale creierului cu microcipuri.

Inima artificială

http://www.financiarul.ro/wp-content/uploads/implant-inima.jpg

Listele de aşteptare pentru un transplant de inimă sunt uneori atât de lungi încât unii pacienţi îşi pierd viaţa înainte ca un organ compatibil să fie disponibil. O inimă artificială, din plastic, le poate cumpăra acestora timp – durata maximă de viaţă pentru un pacient cu o inimă artificială ajunge până la 3 ani.

Inima artificială are două camere cu valve care împing sângele înăuntru şi în afară. Oxigenul este pompat ritmic şi ajunge în sânge la fel ca în cazul unui organ adevărat.

Matthew Green a fost primul britanic cu un implant de inimă artificială, realizat în 2011, la Papworth Hospital Cambridgeshire. Intervenţia a costat 120 000 de euro.

Insulina pentru pancreas

http://www.financiarul.ro/wp-content/uploads/implant-pancreas.jpg

În cazul în care nivelul zahărului din organism nu este ţinut sub control, consecinţele pot fi fatale. Aceasta este o provocare majoră pentru sutele de mii de pacienţi care suferă de diabet zaharat. Pancreasul lor nu mai poate produce insulină, hormonul vital pentru controlul zahărului din sânge.

Testele clinice făcute la Universitatea Cambridge unor femei însărcinate care suferă de această afecţiune au arătat că un pancreas artificial poate ajuta la controlul precis al nivelului de zahăr din sânge pe perioada sarcinii, lucru care poate salva viaţa mamei şi ameliora condiţia de sănătate a fătului.

Pancreasul artificial foloseşte senzori pentru monitorizarea constantă a valorilor zahărului în sânge. Informaţia este transmisă apoi unei aplicaţii ce indentifică imediat doza optimă de insulină, injectată apoi în venă cu o pompă specială.

Implantul ce redă auzul  

http://www.financiarul.ro/wp-content/uploads/aparat-auz.jpg

 

Implantul cohlear este unul dintre cele mai utilizate dispozitive bionice din lume, reuşind să redea auzul pentru zeci de mii de persoane.

Sunetele creează în ureche vibraţii ce sunt preluate de celulele ciliate din urechea internă (cohlee). Acestea sunt transformate în impulsuri electrice transmise la creier, dar nu şi dacă procesul este întrerupt.

Implanturile cohleare transmit semnalele electrice direct la creier. Un microfon este ataşat la exteriorul urechii şi converteşte sunetele în impulsuri. Electrozii de la capătul acestui mecanism transmit semnalul direct către nervul auditiv.

Costul unui implant cohlear este de aproximativ 20 000 euro, fără intervenţia chirurgicală şi costurile recuperatorii. Recent, pacienţilor li s-au făcut implanturi unilaterale, care pot restitui auzul la ambele urechi.

Ochiul bionic

http://www.financiarul.ro/wp-content/uploads/implant-ochi.jpg

Anul acesta se preconizează a avea loc primul implant de ochi din Marea Britanie. Cercetătorii speră ca prin intermediul unui cip sensibil la lumină pacienţii să poată vedea cu proprii ochi, evitându-se astfel alternativa utilizării unei camere video aşezată pe o pereche de ochelari.

Cipul este implantat sub retină şi are rolul de a converti lumina în impulsuri electrice, transmise direct la creier. Pacientul va putea să interpreteze lumina prin implantul de 1500 de pixeli, sub forma unor imagini recognoscibile. Dispozitivul costă în acest moment 80 000 euro, excluzând costurile operaţiei şi costurile de întreţinere.

Testele clinice realizate în Germania au reuşit să redea vederea unor pacienţi care sufereau de o afecţiune a retinei şi care nu au văzut niciodată. Aceştia au fost capabili să citească şi să recunoască forme evidente după implantarea cipului.

Membrana „e-skin”

http://www.financiarul.ro/wp-content/uploads/piele-artificiala.jpg

Una dintre marile provocări ale bionicii este aceea de a replica pielea, împreună cu capacitatea acesteia de a identifica presiunea, temperatura, durerea, simţuri extrem de dificil de reprodus.

Profesorul Ali Javey, de la Univeristatea California, Berkley, a încercat să dezvolte „e-skin”, un material care are, din punct de vedere mecanic, aceleaşi proprietăţi ca şi pielea. Acesta a inserat deja o reţea de senzori electronici şi de presiune într-o membrană din plastic flexibilă. Dacă va reuşi să trimită prin această reţea date către un computer, ar obţine echivalentul simţului tactil la roboţi. Visul său este acela de a combina membrele bionice cu „e-skin”, însă cercetătorul recunoaşte că mai are nevoie de câţiva ani de progres tehnologic pentru a ajunge la această performanţă.

Membrele bionice redau mersul natural

Utilizând materiale hi-tech şi progresele tehnologice în medicină, membrele bionice sunt acum capabile să reproducă fidel mişcarea naturală. Unul dintre cele mai sofisticate este Genium, lansat în Marea Brinanie la sfârşitul lui 2011.

Şapte senzori şi o tehnologie identică cu cea utilizată pentru telecomanda Wii detectează piciorul în 3D, în timp ce un computer ataşat activează valve hidraulice care controlează mişcarea piciorului. Acesta răspunde diferit la mersul înapoi, mersul pe trepte şi se adaptează la viteze diferite.

http://www.financiarul.ro/wp-content/uploads/picior-proteza.jpg

Rănile provocate de război determină progresul în medicină

Soldaţii răniţi întorşi din zonele de război au fost cei care au alimentat progresul prosteticelor în Statele Unite. O universitate americană a dezvoltat unul dintre cel mai avansate braţe bionice din fonduri militare. Braţul are aproape aceeaşi dexteritate ca un braţ natural şi mişcări independente ale degetelor.

Muşchii braţului generează semnale electrice specifice pentru diferite mişcări, care sunt preluate de senzorii de la nivelul pielii. Braţul bionic poate utiliza aceste semnale, în condiţiile în care muşchi diferiţi produc mişcări specifice, cum ar fi deschiderea sau închiderea pumnului.

Următorul pas întrezărit de cercetători este folosirea implanturilor la nivelul creierului pentru a controla braţele bionice. Experimentele iniţiale au lucrat cu semnalele emise de neuroni pentru a permite unui pacient să strîngă mâna unui partener cu braţul său bionic.

Foto: Chilloutpoint.com; Medgadget.com; Wikipedia.org; Materialbeliefs.com;

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.