Mărţişoare tradiţionale, dulci sau sofisticate – pe tarabele din Capitală

0
1 Martie a trecut, dar până la Ziua femeii încă se mai caută în Bucureşti mărţişoare, flori şi, dacă există cumpărători, există şi vânzători care ofere micuţele simboluri ale primăverii.De la trifoi cu patru foi şi coşari, broşe şi lănţişoare, de la tradiţionalele mărţişoare româneşti până la mărţişoarele dulci sau hand-made-urile, bărbaţii au avut de unde alege în acest an. Bani să fie.

Anul acesta sunt şi promoţii la mărţişoare: la „10 mărţişoare de un leu cumpărate primeşti două cadou”, „orice mărţişor de pe tarabă la un leu” sau „orice obiect din argint – 5 lei” sunt doar câteva dintre ofertele vânzătorilor de mărţişoare prin care încearcă să atragă cât mai mulţi clienţi.

Domnii care vor să le impresioneze pe femeile din jurul lor pot alege să transforme o bijuterie în mărţişor. Unul dintre locurile unde se pot găsi mici bijuterii confecţionate din argint sau din argint aurit este Piaţa Romană.

Tot de la comercianţii din Piaţa Romană pot fi alese brăţări din piele sau metal, coliere, diferite modele de brelocuri, şnururi bicolore la preţuri cuprinse între un leu şi cinci lei, în funcţie de mărime, goblenuri sau mărţişoare simple, toate cu preţuri de la un leu şi până la 30 sau 40 de lei.

Printre sutele de modele de mărţişoare desfăşurate pe tarabe s-au strecurat şi unele „sofisticate” – picturi în ulei pe pânză, pe plută sau chiar pe lemn -, la preţuri mai mult decât accesibile, acestea plecând de la 2,5 lei până la 10 sau 12 lei.

Unul dintre locurile favorite ale bucureştenilor pentru cumpărarea de mărţişoare este şi Sala Dalles unde, an de an, comercianţii vin să-şi expună marfa şi să îi încânte pe cumpărători.

Domnii au avut şi anul acesta o gamă largă de mărţişoare din care să aleagă, de la variate bijuterii din argint, cu preţuri care pleacă de la 12 lei şi ajung până la câteva sute de lei, până la dulciurile împachetate în cele mai diverse forme.

Printre mărţişoarele care nu vor putea fi găsite în alte spaţii din Capitală se numără bijuteriile precolumbiene sau obiectele confecţionate din sticlă ionizată.

„Putem să ionizăm aproape orice fel de materiale, de la metal la sticlă şi, de asemenea, să inscripţionăm mesaje pe orice fel de materiale. Acum trebuie să facem asta pe un ou de struţ. Încă nu am mai făcut aşa ceva până acum, dar suntem siguri că va ieşi ceva deosebit”, a declarat, pentru , una dintre doamnele care confecţionau produsele expuse.

Piaţa Unirii îi întâmpină pe cumpărători cu cele mai scăzute preţuri, amatorii de chilipiruri putând găsi mărţişoare chiar şi la 50 de bani. De pe tarabele comercianţilor nu lipsesc coşarii, florile din diferite materiale, fundiţele sau şnururile bicolore.

Pe tarabe au rămas şi simbolurile Dragobetelui sau Sfântului Valentin, inimioarele cu mesaje pentru îndrăgostiţi sau ursuleţii de pluş, în timp ce alţi comercianţi încearcă să-şi atragă clienţii cu căni de ceai sau papuci de casă.

Şi la Gara de Nord vânzătorii de mărţişoare îşi aşteaptă cumpărătorii cu o gamă multicoloră de vestitori ai primăverii: fluturaşi, păpuşi, buburuze, semne zodiacale, şnururi bicolore, eşarfe sau baticuri.

În schimb, Piaţa Universităţii era, vineri, liniştită, tăcută şi aproape fără urmă de vânzător de mărţişoare. După ce în anii trecuţi pe trotuarele din faţa Universităţii Bucureşti nu aveai loc să te strecori de vânzători şi cumpărători de mărţişoare, anul acesta a adus o linişte nemaiîntâlnită. Singurii comercianţi care mai prezentau mărţişoare puteau fi găsiţi în pasajul de la Universitate, singurul inconvenient pentru cumpărători fiind afişele puse la fiecare tarabă – „expoziţie fără vânzare” sau „preţurile au caracter informativ”.

Întrebat care este motivul pentru care mărţişoarele sunt doar pentru privit, nu şi pentru vânzare, unul dintre vânzători a spus că, în urmă cu câteva zile, a existat un conflict între doi comercianţi şi de atunci organizatorii au hotărât ca în spaţiul din pasajul de la Universitate să nu se mai comercializeze mărţişoare, ci să fie doar expuse.

Cu toate greutăţile întâmpinate la vânzare, pe tarabe erau expuse mărţişoare de toate felurile şi culorile, de laamulete la pietre semipreţioase, de la floricele, fundiţe şi fluturaşi confecţionaţi de mână sau ii ţărăneşti şi feţe de masă făcute de meşteşugari.

Din oferta de mărţişor nu putea să lipsească tocmai clasicul buchet de flori.

Ghioceii pot fi găsiţi la Piaţa Unirii la un leu bucheţelul, în timp ce în Piaţa Romană se vând cu doi lei. Zambilele se vând, în oraş, cu preţuri cuprinse între trei şi patru lei, în funcţie de zona din care le cumperi, la fel lalelele. Preţuri mai mari sunt la trandafiri – între opt şi zece lei, la orhidee – zece lei şi crini – 20 de lei.

Mărţişorul este un calendar simbolic, reprezentat de un şnur bicolor, care adună zilele, săptămânile şi lunile anului în două anotimpuri, iarnă şi vară, făcut cadou la l Martie, ziua Dochiei, străvechi început de an agrar.

Generalizat astăzi la sate şi oraşe, mărţişorul este confecţionat din două fire colorate alb şi roşu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit fetelor şi femeilor care îl poartă agăţat în piept una sau mai multe zile.

Deşi nu se ştie cu exactitate de când datează acest obicei, se ştie că prima zi a primăverii era celebrată încă de acum aproximativ 8.000 de ani, iar mărţişorul îşi are originea în credinţele şi practicile agrare de atunci.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.