Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova, marcate de incertitudine şi nelinişte

0
Parlamentul de la Chişinău se întruneşte vineri în şedinţă specială în cadrul căreia urmează să încerce din nou să aleagă şefului statului. Eşecuri repetate în alegerea unui preşedinte a condus la crearea unei crize politice care durează de aproape trei ani. În această perioadă au existat şase tentative de alegere a şefului statului, dar toate au eşuat.

La scrutinul de vineri, participă un singur candidat, propus de Alianţa pentru Integrare Europeană – judecătorul Nicolae Timofti, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta reprezintă o soluţie de consens a celor trei partide din Alianţă, după ce mai multe tentative de a-l alege pe liderul Partidului Democrat, actualul preşedinte al parlamentului şi şef interimar al statului, Marian Lupu, au eşuat.

Decizia de a propune un candidat apolitic a fost luată şi după ce Alianţa anunţase organizarea unui referendum constituţional pentru simplificarea procedurii de alegere a preşedintelui, dar a renunţat la scurt timp după ce iniţiativa a fost criticată de opoziţie şi reprezentanţi ai societăţii civile, existând pericolul ca referendumul să eşueze, aşa cum s-a mai întâmplat o dată, în septembrie 2010.

Pentru alegerea preşedintelui sunt necesare 61 de voturi ale deputaţilor, în timp ce Alianţa deţine doar 58 de mandate. Astfel, soarta alegerilor depinde de cei patru deputaţi neafiliaţi, după ce opoziţia comunistă a anunţat că nu va participa la scrutin.

Şansele de alegere a preşedintelui scad, după ce unul din cei patru a anunţat că nu va participa la scrutin, iar ceilalţi trei deputaţi care au părăsit în noiembrie 2011 Partidul Comuniştilor au declarat că îşi vor anunţa decizia abia vineri.

În timp ce premierul Vlad Filat şi preşedintele interimar Marian Lupu s-au declarat optimişti în privinţa succesului scrutinului de vineri, analiştii de la Chişinău au păreri împărţite în această privinţă. În acelaşi timp, o mare parte a acestora consideră că şi în cazul în care preşedintele va fi ales, criza politică din Alianţă va continua.

Alegerea preşedintelui are loc în contextul unor neînţelegeri tot mai vizibile în interiorul Alianţei pentru Integrare Europeană. Vlad Filat a declarat în repetate rânduri că doreşte remanieri în guvern, ceea ce provoacă nemulţumirea colegilor de Alianţă. În acelaşi timp, Partidul Liberal rămâne fără funcţia de preşedinte al parlamentului, care urma să-i revină dacă Marian Lupu era ales şef al statului. De altfel, liderul liberalilor Mihai Ghimpu chiar şi-a acuzat partenerii de alianţă de trădare.

Scrutinul prezidenţial se desfăşoară şi pe fondul unor proteste crescânde ale opoziţiei, în special ale comuniştilor, care cer dizolvarea parlamentului şi organizarea alegerilor legislative anticipate.

Comuniştii consideră că parlamentul activează ilegal deoarece nu a reuşit până acum să-l aleagă pe şeful statului şi au depus o cerere la procuratură în care îi acuză pe deputaţi şi în special pe Marian Lupu de uzurpare a puterii în stat. Opoziţia comunistă a anunţat o acţiune de amploare pentru vineri şi, chiar dacă a anunţat că va avea un caracter paşnic, guvernul a anunţat măsuri sporite de securitate.

Presa de la Chişinău vehiculează şi posibilitatea unor altercaţii între manifestanţi şi forţele de ordine şi se face referire la protestele violente din aprilie 2009. Un canal de televiziune apropiat comuniştilor a anunţat că Vlad Filat şi Marian Lupu s-ar pregăti să fugă în România. După ce a fost propus în calitate de candidat, Nicolae Timofti este protejat de pază de corp din partea statului.

În ultimii trei ani două parlamente de la Chişinău au fost dizolvate pentru că nu au ales şeful statului. Primele două tentative au avut loc în mai şi iunie 2009, după scrutinul legislativ din 5 aprilie. Atunci, comuniştii deţineau 60 de mandate de deputat şi le-a lipsit un singur vot pentru alegerea Zinaidei Greceanîi, propusă de ei pentru funcţia de preşedinte.

În urma celor două eşecuri, fostul preşedinte Vladimir Voronin a fost nevoit să dizolve parlamentul şi să anunţe alegeri anticipate. Acestea s-au desfăşurat la 29 iulie 2009, iar comuniştii au pierdut majoritatea parlamentară, pe care au deţinut-o mai bine de opt ani.

Alte două tentative au avut loc în noiembrie şi decembrie 2009, atunci Marian Lupu a fost candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană, dar nu a fost susţinut de comunişti. În urma acestui eşec, la 28 noiembrie 2010 au avut loc noi alegeri parlamentare anticipate.

Între timp, Alianţa aflată la guvernare a încercat modificarea Constituţiei astfel încât şeful statului să fie ales prin vot direct. Partidele membre nu au ajuns însă la un numitor comun în privinţa unui nou proiect al Constituţiei, iar un referendum a eşuat la 5 septembrie 2010, din cauza participării reduse la vot.

Şi actualul parlament a încercat de două ori să aleagă preşedintele. La 18 noiembrie 2011 alegerile nu au avut loc pentru că nu a fost înregistrat niciun candidat. Peste o lună, Marian Lupu a acumulat doar 58 de voturi ale deputaţilor, dar Curtea Constituţională a invalidat scrutinul, deoarece a fost încălcat secretul votului. Dacă alegerea preşedintelui va eşua şi de această dată, parlamentul va putea să mai iniţieze o dată procedura de alegere a şefului statului în decurs de 30 de zile. Dacă nici atunci nu va înregistra un succes, legislativul urmează să fie dizolvat.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.