Care sunt firmele „cu lipici” la contractele cu statul

0 9
Peste 19 miliarde de euro au fost cheltuiţi în 2009 şi 2010 pentru achiziţii publice, potrivit unei analize a Institutului pentru Politici Publice.Reprezentanţii IPP au prezentat cu această ocazie un top 50 al societăţilor comerciale şi al autorităţilor publice implicate în achiziţii publice, făcând public un studiu pe această temă care arată o clasificare a acestora.

„Studiul are ca scop să atragă atenţia autorităţilor şi actorilor instituţionali implicaţi în legătură cu faptul că procesele de achiziţie publică trebuie să fie accesibile cetăţenilor. Se constată o lipsă de transparenţă şi eficienţă la licitaţiile publice organizate. Peste 90 la sută dintre cetăţeni spun că banii publici se repartizează pe criterii politice”, a spus în cadrul unei conferinţe de presă Violeta Alexandru, director al IPP Bucureşti.

În topul 50 prezentat de IPP pe primele locuri în ceea ce priveşte contractele atribuite se află SC Tehnologica Radion (cu peste 386 milioane euro contractaţi şi 65 de contracte), urmată de SC Fise Electrica Serv SA – SISE Electrica Muntenia Nord AISE Galaţi (pestre 327 milioane euro contractaţi şi 458 contracte), Delta ACM (cu peste 308 milioane euro contractaţi şi 78 de contracte), BCR (306 milioane euro contractaţi şi 70 de contrate).

Pe primele locuri se mai află SC Spedition UMB SRL Bacău, Astra Vagoane, BRD, Strabag , OMV Petrom, Confort SA s.a.

Potrivit aceluiaşi studiu, după valoarea contractelor atribuite pe primul loc se află autoritatea contractantă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale cu 958 de contracte- peste 1,349 miliarde euro, urmată de CFR Călători (509 contracte cu peste 860 milioane euro) şi Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz (1.397 contracte cu aproape 400 milioane euro).

Pe următoarele locuri se situează Ministerul Finanţelor Publice (294 contracte), Electrica SA (172 contracte) şi Primăria Municipiului Bucureşti (266 contracte).

Adrian Moraru, directorul adjunct al IPP, a ţinut să sublinieze că există în acest top şi firme care au obţinut un singur contract prin achiziţii publice.

IPP a criticat faptul că instituţiile publice continuă să funcţioneze fără a avea site-uri pe care să fie publicate contractele de achiziţii publice şi nu furnizează informaţii cum ar fi copii după contracte, aşa cum ar prevedea legislaţia în vigoare.

„Există clauze de confidenţialitate şi aceste informaţii pe care noi le-am solicitat de multe ori noi nu le-am primit. Există link-uri nefuncţionale, vechi şi probabil puse doar pentru a îndeplini anumite formalităţi”, a spus Violeta Alexandru. Ea a precizat că IPP intenţionează să acţioneze în instanţă 18 autorităţi locale şi centrale pentru lipsa de transparenţă şi chiar Preşedinţia României, care ar fi refuzat la rândul său să ofere detalii privind informaţiile solicitate pe tema achiziţiilor publice.

Potrivit IPP, media contractelor atribuite se ridică la trei milioane euro, iar cele cu licitaţii deschise ajung la numai 250.000 de euro.

Adrian Moraru a precizat că scopul acestui studiu nu a fost de a vorbi despre corupţie, ci doar a se realiza o analiză economică a procedurilor. „Avem însă o problemă cu achiziţiile publice (…) În România nu există regularitate a preţurilor prin care autorităţile să controleze anumite lucrări. Constatăm că se cumpără la preţuri duble. Am găsit situaţia în care mobilierul urban din Călăraşi – o bancă dintr-un parc – avea un preţ de trei ori mai mare decât o bancă dintr-un parc din Reşiţa. Constatăm o risipă de bani publici”, a mai spus Adrian Moraru.

Reprezentanţii IPP au mai susţinut că autorităţile statului ar fi putut să economisească 23 la sută din banii cheltuiţi prin achiziţii publice, respectiv 4,5 miliarde euro, ceea ce ar acoperi, în opinia IPP, un sfert din bugetul de pensii. Conducerea IPP a insistat pe ideea de standardizare pe categorii de preţuri.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.