Prof. Ioan Florian: Cel mai important instrument al unui neurochirurg este propriul creier

0
Profesorul universitar dr. Ioan Ştefan Florian, şeful Clinicii de Neurochirurgie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, preşedinte al Asociaţiei Neurochirurgilor din România, a acordat un interviu Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES în care vorbeşte despre progresele din acest domeniu.

Prestigiosul chirurg evidenţiază însă că instrumentul cel mai important al unui specialist care şi-a dedicat viaţa acestui domeniu este propriul său sistem cerebral.

„Creierul este un univers şi ştim despre el la fel de multe lucruri şi de puţine precum ştim despre universul intergalactic„, a afirmat prof. univ. dr. Ioan Ştefan Florian, care are contribuţii esenţiale în introducerea, la nivel regional şi naţional, a unor tehnici neurochirurgicale de vârf, precum abordul microchirurgical al adenoamelor hipofizare, anevrismelor intracraniene, leziunilor vasculare şi ale coloanei vertebrale, toate aceste intervenţii fiind parte a arsenalului terapeutic uzual al Clinicii de Neurochirurgie clujene.

Ales recent preşedinte al Senatului Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, prof. univ. dr. Ioan Ştefan Florian afirmă că Şcoala Medicală din Cluj-Napoca este apreciată în Europa pentru meritele ei deosebite.

AGERPRES: Cât de dificil este, astăzi, pentru un medic specialist în neurochirurgie, precum sunteţi dumneavoastră, să intervină pentru a extirpa o tumoare, cu o reuşită deplină, în cea mai sensibilă zonă a corpului uman, creierul. Cât revine tehnicii avansate, aparaturii performante, preciziei ultramilimetrice, cât mâinii sigure a medicului şi cât intuiţiei sale, care este decisivă ?

Prof. univ. dr. Ioan Ştefan Florian: Progresele în neurochirurgia mondială sunt numeroase şi, în general, ea este tributară tehnologiei, atât în diagnostic, cât şi în precizia intervenţiei chirurgicale. Dar în ultimă analiză, ceea ce contează este experienţa chirurgului. Am auzit, în urmă cu mai mulţi ani, o expresie care mi-a plăcut, rostită de preşedintele Asociaţiei Mondiale de Neurochirurgie, care spunea că „un prost cu instrumente este tot un prost”.

Cel mai important instrument al unui neurochirurg este propriul lui creier. Contează enorm ce faci, cum gândeşti cazul, cum îl abordezi şi cum ştii să te opreşti atunci când trebuie. Nu în orice caz medical lucrurile pot fi împinse până la extirparea completă a tumorii, pentru că vorbim de creier.

Eu le spun studenţilor mei, chiar la primul curs, că singurul organ cu adevărat vital şi care ne defineşte ca oameni este creierul. Cuvântul „organ” mie nu îmi place. Eu obişnuiesc să compar creierul cu universul.

Creierul este un univers şi ştim despre ele la fel de multe lucruri şi de puţine precum ştim despre universul intergalactic. Pe măsură ce îi aprofundăm cunoaşterea, ne pierdem în necunoaştere. Este un domeniu fascinant, creierul este cel ce ne defineşte şi fără el nu putem defini viaţa, aşa cum o percepem noi, oamenii. Tot ceea ce este pe pământ are viaţa lui, că este piatră, că este plantă. Dar viaţa, aşa cum o percepem noi, este definită de existenţa creierului.

Lucrând pe un organ vital, responsabilitatea medicului este imensă. Pentru a efectua astfel de operaţii dificile trebuie să îţi doreşti cu adevărat să faci acest lucru. A face neurochirurgie la un înalt nivel înseamnă să te sacrifici şi pe tine şi pe cei din jurul tău, pe cei foarte apropiaţi. Dar, precum spunea Confucius, „dacă alegi în viaţă ceea ce îţi place, nu va trebui să munceşti nicio clipă”.

Când faci ceva cu pasiune nu oboseşti, găseşti zilnic plăcerea şi resursele de a merge mai departe şi a continua, pentru binele pacienţilor.

AGERPRES: În ultimii ani a crescut sau nu incidenţa cazurilor cu tumori cerebrale? Din ce cauze apar aceste tumori?

Prof. univ. dr. Ioan Ştefan Florian: Nu se ştie exact ce anume determină apariţia tumorilor cerebrale primare. Când noi, medicii, nu cunoaştem cauzele, spunem că „etiologia este factorială”, deci putem incrimina orice.

Poate este o incidenţă mai crescută a tumorilor cerebrale, dar nu pot spune că în clinica din Cluj creşterea frecvenţei lor este cauzată de o creşterea reală a cazuisticii. Când am început eu să îmi desfăşor activitatea în acest domeniu – în urmă cu 30 de ani am devenit student al UMF din Cluj-Napoca – se operau cam patru-cinci tumori pe lună, iar în prezent eu operez cam trei-patru tumori pe zi. Privind astfel lucrurile, s-ar putea spune că este o incidenţă crescută.

Dar, între timp, s-au dezvoltat foarte mult tehnicile de diagnosticare a tumorilor cerebrale şi a crescut mult şi adresabilitatea populaţiei la clinica noastră. Nu pot spune în mod cert că este vorba de o creştere a incidenţei reale.

În ceea ce priveşte telefoanele mobile, eu tind să dau dreptate cercetătorilor americani, care dispun de cea mai mare bază de date privitoare la tumorile cerebrale. Ei spun că incidenţa tumorilor cerebrale nu a crescut semnificativ după apariţia telefoniei mobile, comparativ cu perioada precedentă folosirii acestui sistem de comunicare. Pe de altă parte, noi, oamenii, suntem înconjuraţi de un ocean de unde electromagnetice de diverse tipuri, de la radiaţiile solare la cele de orice fel, inclusiv undele pe care le emanăm noi, oamenii.

AGERPRES: Cum reuşeşte un neurochirurg să îşi administreze propriile resurse fizice pentru a face trei-patru intervenţii dificile pe zi, cărora li se adaugă consultaţiile pe care le acordă pacienţilor ?

Prof. univ. dr. Ioan Ştefan Florian: Este un privilegiu să readuci zâmbetul pe faţa unui om, care ar fi condamnat la moarte fără o intervenţie chirurgicală. Dezvoltarea unei tumori cerebrale, fără un tratament chirurgical, are un deznodământ nefericit.

Când reuşeşti ce ţi-ai propus, rezultatele bune continuă, ele se înlănţuie, găseşti resursele necesare pentru a continua, ai suport energetic pentru a continua. Pe de altă parte, şi viaţa unui neurochirurg, ca şi a oricărui om, este formată din orele unei zile. Eu fac cam tot ce îmi propun şi mă bucur şi de clipele puţine când sunt acasă, cu familia mea. Acasă reuşim de foarte puţine ori să stăm la poveşti. Fiul meu este student la medicină în anul al doilea, are mult de lucru, iar soţia mea este profesor la Facultatea de Drept.

Dar acasă este acasă. Cea mai mare din timp sunt ocupat cu clinica, în care am pus suflet de la început. Nu sunt două patologii la fel, fiecare caz este o nouă provocare. Eu încerc să îmi menţin, prin sport, şi condiţia fizică. Practic tenisul şi exerciţii fizice la sală.

AGERPRES: Se întâmplă ca intervenţiile chirurgicale din clinică să fie afectate de lipsuri financiare de sistem? Instituţiei îi sunt alocate suficiente sume de bani pentru a-şi desfăşura activitatea în cele mai bine condiţii ?

Prof. univ. dr. Ioan Ştefan Florian: Sunt, ca peste tot, probleme cu materialele sanitare şi cu medicamentele, în perioade în care se produce întreruperea furnizării unui produs, de pildă cu fire de sutură chirurgicală. În astfel de situaţii apelăm la bunăvoinţa pacientului.

Sigur, nu este în regulă că se întâmplă aşa ceva, dar personalul medical nu poate achiziţiona din resurse proprii pentru cei cei nouă-zece bolnavi care sunt operaţi în fiecare zi. Dar nu de puţine ori am cumpărat, noi, colectivul, materiale necesare pentru intervenţii chirurgicale. Dacă se defectează ceva în clinică, eu încerc să rezolv repede situaţia din resurse proprii.

AGERPRES: Dotările clinicii sunt dintre cele mai moderne din ţară.

Prof. univ. dr. Ioan Ştefan Florian: Am fost extrem de preocupat ca modernizarea clinicii să continue parcursul ei firesc, pe măsura prestigiului profesional de care ne bucurăm. În prezent, este renovat blocul operator. Am avut de la bun început sprijinul Ministerului Sănătăţii şi Consiliilor Judeţean şi Local. Condiţiile pentru pacienţi sunt cu totul civilizate. Clinica are 75 de paturi, plus zece la terapie intensivă şi facem peste 2.300 de intervenţii chirurgicale pe an. Munca este imensă.

Am demonstrat că tot ceea ce facem noi aici este de valoare şi reprezintă adevăratul profesionalism. Pacienţii pleacă de la noi mulţumiţi şi chiar şi în cazurile dificile, pentru care tratamentele devin ineficiente, familiile celor bolnavi revin acasă cu convingerea că s-a făcut tot ce era posibil din punct de vedere medical.

Sunt la curent cu toate standardele europene, particip la multe congrese internaţionale şi cunosc ultimele performanţe pe acest domeniu al medicinii. A avea peste 10.000 de intervenţii în neurochirurge la 51 de ani este o performanţă deosebită.

În neurochirurgie durata unei intervenţii este alta decât în celelalte discipline. În Occident, un neurochirurg efectuează între 200 şi 300 de operaţii pe an. Eu am făcut la Cluj-Napoca, în ultimul deceniu, nu mai puţin de 700-750 de operaţii pe an. Este un termen de comparaţie. Este şi muncă, este şi experienţă.

AGERPRES: Sunteţi ataşat în mod special de vreuna dintre şcolile europene de neurochirurgie?

Prof. univ. dr. Ioan Ştefan Florian: Sunt cel mai apropiat de Şcoala Medicală Clujeană, cu litere mari. Sunt format pe băncile acestei şcoli de excepţie, atât în medicina generală, cât şi în cea dentară şi în farmacie. Şcoala de neurochirurgie clujeană este şi a fost diferită de cea din Bucureşti, deşi fondatorul ei, conf. univ dr. Ştefan Tristan Iacob (1920-1975), a urmat cursurile Universităţii de Medicină şi Farmacie din Capitală. El a avut o cu totul altă viziune şi o direcţie de dezvoltare.

La Cluj-Napoca s-a pus accentul pe relaţia cu pacientul şi pe o cercetare ştiinţifică adevărată, pe un progres permanent şi o deschidere spre Occident. Lucrurile acestea le-am moştenit, le-am dus mai departe şi le-am dezvoltat. Deviza şcolii clujene este „Medicina este ştiinţă şi conştiinţă” şi eu cred în acest dicton cu tot sufletul. Nu poţi face medicină dacă nu te dedici şi sufleteşte pacientului.

AGERPRES: Se spune că în timp ce exodul medicilor peste hotarele ţării a devenit alarmant, dumneavoastră reuşiţi să îi ţineţi acasă pe discipoli, iar pentru studenţi sunteţi unul dintre modelele demne de urmat.

Prof. univ. dr. Ioan Ştefan Florian: Îmi doresc să îi ţin în jurul meu pe toţi cei mai buni neurochirurgi. Dar în Clinică avem şi azi patru medici fără post, adică şomeri, deşi sunt extrem de bine pregătiţi. După ani de specialitate, să nu ai un post este o adevărată tragedie.

Şcoala clujeană de neurochirurgie începe din studenţie şi continuă în perioada rezidenţiatului. În ultimul deceniu am recreat Cercul Ştiinţific Studenţesc de Neurochirurgie, care este un fenomen în universitatea noastră. În fiecare joi seara, în Biblioteca Clinicii, studenţii se ascultă reciproc, în prezentări pe teme de chirurgie şi neurochirurgie, care nu se referă la tehnici avansate, ci la noţiuni de anatomie şi fiziologie, la aspecte care îi interesează.

Toate comunicările lor au un foarte ridicat nivel ştiinţific. Ei au o excepţională aplecare spre cunoaştere şi este entuziasmant să îi urmăreşti în evoluţia lor şi să îi încurajezi. Nu de puţine ori, la Cerc am invitat profesori din străinătate, care ne-au spus că acest fenomen este unic, fie că vorbim de Germania, Franţa, Austria, sau Statele Unite ale Americii. Pe de altă parte, la toate congresele pe care le organizăm noi, studenţii sunt invitaţi. Îi sprijinim şi în participarea la manifestări ştiinţifice peste hotare, îi luăm cu noi. Studenţii prezintă şi ei comunicări şi nu de puţine ori aprecierile specialiştilor străini la adresa lor au fost cele de vârf.

AGERPRES: Ce gen de muzică preferaţi, domnule profesor ?

Prof. univ. dr. Ioan Ştefan Florian: Desigur, muzica bună, cea clasică. Îmi place Pavarotti. Dar şi clasicii muzicii rock, precum Aerosmith, Queen, şi Metalica şi cei noi, precum Linkin Park. Chiar şi Eminem. Multe din gusturile mele în domeniul muzicii rock şi al curentelor mai noi mi s-au dezvoltat ascultând înregistrările fiului meu, care îmi vorbea despre frumuseţea lor aparte, în timpul unor audiţii. De curând, cu ocazia unei vizite la Dubrovnik, în Croaţia, am descoperit, într-un magazin de suveniruri, o muzică populară cu rezonanţe deosebite.

Este vorba de Ansamblul „Lado” de dansuri şi cântece tradiţionale al Croaţiei, care le interpretează cu un profesionalism desăvârşit. Am fost impresionat de modul în care sunt valorificate vechile tradiţii populare în Croaţia. Ansamblul „Lado” reprezintă Croaţia, din 1946, peste tot în lume. În 2002 a fost selectat printre cele mai bune 22 de coruri din lume.

Ar fi bine să facem şi noi, în România, proiecte asemănătoare, care să ne reprezinte la nivel naţional şi regional, cântând muzica tradiţională. Trebuie să învăţăm să fim mândri de valorile noastre.

AGERPRES: În cabinetul dumneavoastră este şi o excepţională lucrare de artă, de o foarte mare valoare.

Prof. univ. dr. Ioan Ştefan Florian: Într-adevăr, este vorba despre o lucrare cu o uşoară nuanţă caricaturală, o lucrare istorică, reprezentându-i pe fondatorii şcolii medicale clujene. Sunt 14 personalităţi de renume, desenate în anul 1934. Originalul lucrării a fost ars, într-o reuniune festivă, de faţă cu cei 14 iluştri reprezentanţi ai vieţii medicale clujene.

A existat un original şi 14 copii. Fiecare dintre cei 14 medici a păstrat câte un exemplar. Din câte ştiu eu, lucrarea din biroul meu este singura care s-a păstrat, din toate exemplarele din 1934.

AGERPRES: Care este următoarea manifestare internaţională cu caracter ştiinţific la care veţi participa?

Prof. univ. dr. Ioan Ştefan Florian: Prima va fi în luna aprilie, La Cluj-Napoca. Este Congresul European al Academiei Multidisciplinare de Neurotraumatologice (AMN). Vor participa peste 40 de invitaţi din ţară şi din străinătate. Va fi o manifestare ştiinţifică de înal nivel, la care va fi abordată patologia traumatică cranio-spinală, pe toate palierele – neurochirurgie, neurologie, recuperare şi psihologie.

Următoarea manifestare va fi al doilea Congres de neurochirurgie din regiunea Carpato-Dunabiană, tot la Cluj-Napoca, la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie.

Aceste manifestări de nivel european, pe care noi le organizăm, spun multe despre deschiderea pe care o avem. Personalităţi de prestigiu ne onorează cu prezenta lor, ceea ce înseamnă că specialiştii clujeni se bucură de multă apreciere dincolo de hotarele ţării.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.