Impunerea veniturilor pe baza normelor de venit

0
Generalităţi

Accesul la desfăşurarea activităţilor economice, procedura de înregistrare în Registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării, regimul juridic al persoanelor fizice autorizate (PFA) să desfăşoare activităţi economice precum şi al întreprinderilor individuale (ÎI) şi familiale (ÎF) sunt reglementate de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008.

Impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice din desfăşurarea de activităţi economice este reglementată de Titlul III – Impozit pe venit, din Codul Fiscal (CF), aprobat prin Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Conform prevederilor Codului Fiscal, constituie venituri din activităţi independente, veniturile comerciale, din profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.

Prin venituri comerciale se înţeleg:  veniturile din fapte de comerţ: activităţi de producţie; activităţi de cumpărare efectuate în scopul revânzării; organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive şi altele asemenea; activităţi al căror scop este facilitarea încheierii de tranzacţii comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare şi alte asemenea contracte încheiate în conformitate cu prevederile Codului Civil, indiferent de perioada pentru care a fost încheiat contractul; vânzarea în regim de consignaţie a bunurilor cumpărate în scopul revânzării sau produse pentru a fi comercializate; activităţi de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosită, şi altele asemenea; transport de bunuri şi de persoane; alte fapte de comerţ definite în Codul Civil.

Regula generală pentru impunerea veniturilor din activităţi independente este sistemul real, care presupune organizarea contabilităţii în partidă simplă, conform prevederilor Ordinului ministrului Finanţelor Publice nr. 1.040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal. Astfel, venitul net din activităţi independente se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile efectuate în scopul realizării de venituri. Prin excepţie de la regula generală de impunere în sistem real, contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente pot fi impuşi şi la normă de venit.

Impunerea veniturilor pe baza normelor de venit reprezintă o metodă forfetară de impunere a unor venituri prestabilite obţinute din activităţi independente. Indiferent de cuantumul veniturilor obţinute efectiv, impozitul se plăteşte conform normelor de venit stabilite în anul curent, pentru anul următor.

Nomenclatorul activităţilor pentru care venitul net se determină pe baza normelor de venit este prevăzut în Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 2875/2011privind aprobarea Nomenclatorului activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, activităţi desfăşurate de contribuabilii care realizează venituri comerciale.

Direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale au obligaţia de a stabili nivelul normelor de venit şi publicarea acestora în cursul trimestrului IV al anului anterior celui în care urmează a se aplica, pentru aducerea la cunoştinţă a contribuabililor.

Norma de venit pentru fiecare activitate independentă desfăşurată de contribuabil care generează venit comercial nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12.

Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit au obligaţia să completeze numai partea din Registrul-jurnal de încasări şi plăţi referitoare la încasări pentru activitatea respectivă.

Condiţii pentru impunerea veniturilor pe baza normelor de venit

Pentru impunerea veniturilor pe baza normelor de venit:

– activitatea trebuie să fie cuprinsă în Nomenclatorul activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit aprobat prin Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 2875/2011;

– contribuabilul trebuie să fie autorizat pentru desfăşurarea activităţii respective conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 ca PFA, ÎI sau ÎF;

– trebuie exprimată opţiunea pentru impunerea veniturilor pe baza normelor de venit prin bifarea căsuţei corespunzătoare în formularul 220 „Declaraţie privind venitul estimat/norma de venit”.

Înregistrarea la Oficiul Registrului Comerţului

Persoanele fizice care doresc să desfăşoare activităţi economice independente au obligaţia să se prezinte la ORC din judeţul în a cărui rază teritorială au domiciliul, pentru autorizarea acestor activităţi, sub una din cele trei forme: persoane fizice autorizate, întreprindere individuale sau întreprindere familială. Contribuabilii au obligaţia să solicite înregistrarea în egistrul comerţului şi autorizarea funcţionării înainte de începerea activităţii economice.

Documentele necesare pentru înregistrarea în Registrul comerţului, înregistrarea fiscală şi autorizarea funcţionării sub una din cele trei forme sunt:

– carte de identitate sau paşaport, fotocopie certificată olograf de către titularul persoanei fizice autorizate, întreprinderii individuale şi de către fiecare membru al întreprinderii familiale privind conformitatea cu originalul;

– document care să ateste drepturile de folosinţă asupra sediului profesional, precum contract de închiriere, comodat, certificat de moştenitor, contract de vânzare-cumpărare, declaraţie de luare în spaţiu sau orice alt act juridic care conferă dreptul de folosinţă etc. – copie legalizată;

– declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului entităţii (PFA, ÎI sau ÎF, după caz) care să ateste îndeplinirea condiţiilor legale de funcţionare prevăzute de legislaţia specială din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii;

– fotocopii certificate olograf de pe documentele care atestă pregătirea profesională, dacă aceasta este cerută, potrivit unor prevederi legale speciale;

– fotocopii certificate olograf de pe documentele care atestă experienţa profesională, dacă este cazul.

Atenţie!

Pregătirea sau experienţa profesională se atestă, după caz, cu documente cum sunt:

– diploma, certificatul sau adeverinţa, prin care se dovedeşte absolvirea unei instituţii de învăţământ;

– certificatul de calificare profesional sau de absolvire a unei forme de pregătire profesională, organizată în condiţiile legii, în vigoare la data eliberării acestuia;

– certificatul de competenţă profesională, cartea de meşteşugar;

– carnetul de muncă al solicitantului;

– declaraţie de notorietate cu privire la abilitatea de a desfăşura activitatea pentru care se solicită autorizarea eliberată de primarul localităţii respective în mod gratuit în cazul meseriilor tradiţionale artizanale;

– atestatul de recunoaştere şi/sau de echivalare pentru persoanele fizice care au dobândit calificarea în străinătate;

– atestatul de recunoaştere a calificării dobândite în străinătate, în afara sistemului de învăţământ, orice alte dovezi care să ateste experienţa profesională.

Obligaţii declarative şi de plată

Certificatul de înregistrare, conţinând codul unic de înregistrare, eliberat de ORC este documentul care atestă înregistrarea în Registrul comerţului, autorizarea funcţionării, precum şi pentru luarea în evidenţă de către autoritatea fiscală competentă. După obţinerea certificatului, contribuabilul se va prezenta în termen de 15 zile de la începerea activităţii, la unitatea fiscală în a cărei rază teritorială are domiciliul, sau adresa unde locuieşte efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu, pentru completarea şi depunerea formularului 220 „Declaraţie privind venitul estimat/norma de venit”. Prin completarea formularului 220, se optează pentru impunerea veniturilor din activităţi independente la normă de venit.

După completarea formularului 220 şi marcarea/bifarea opţiunii pentru impunerea veniturilor realizate la normă de venit, unitatea fiscală teritorială va emite formularul 260 „Decizie de impunere pentru plăţi anticipate cu titlu de impozit”, în care sunt stabilite plăţile anticipate pentru fiecare trimestru din anul în care se realizează aceste venituri.

Impozitul pe venit se determină prin aplicarea cotei de 16% la venitul net, care în acest caz este reprezentat de norma de venit, impozit care se plăteşte în patru rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru: 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie, 25 decembrie.

Contribuabilii impuşi la normă de venit care au desfăşurat activitate tot anul anterior nu depun formularul 200 „Declaraţie privind veniturile realizate din România”.

Excepţie!

Contribuabilii care au început activitatea la sfârşitul anului anterior şi au depus declaraţii de venit estimativ în luna decembrie şi pentru care nu s-au stabilit plăţi anticipate, au obligaţia să depună formularul 200 „Declaraţie privind veniturile realizate din România”, la organul fiscal competent, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

În acest caz,impozitul pe venit se determină prin aplicarea cotei de 16% la venitul net, care este reprezentat de norma de venit calculată corespunzător cu perioada lucrată, impozit care se plăteşte în termen de 60 de zile de la data confirmării de primire a formularului 250 „Decizie de impunere anuală pentru veniturile realizate în România de persoanele fizice”.

Schimbarea sistemului de impunere

Contribuabilii care au realizat în anul anterior venituri din activităţi independente şi au fost impuşi la normă de venit şi care solicită organelor fiscale schimbarea sistemului de impunere de la normă de venit în sistem real vor depune formularul 220, până la data de 31 ianuarie a anului următor, bifând opţiunea de impunere în sistem real.

Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit şi care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor, au obligaţia determinării venitului net anual în sistem real. Această categorie de contribuabili are obligaţia să completeze corespunzător şi să depună declaraţia privind venitul estimat/norma de venit până la data de 31 ianuarie inclusiv. Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului în lei al sumei de 100.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Naţională a României, la sfârşitul anului fiscal.

Important!

Pentru contribuabilii care au optat să fie impuşi pe bază de normă de venit şi care anterior au fost impuşi în sistem real şi au avut investiţii în curs de amortizare, valoarea amortizării nu diminuează norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investiţiilor respective sau trecerea lor în patrimoniul personal în cursul perioadei de desfăşurare a activităţii sau în caz de încetare a activităţii majorează norma de venit proporţional cu valoarea amortizată în perioada impunerii în sistem real.

În cazul contribuabilului impus pe bază de normă de venit, care în perioada anterioară a avut impunere în sistem real şi a efectuat investiţii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora în patrimoniul personal ca urmare a încetării activităţii vor majora norma de venit.

Contribuabilii care în cursul anului fiscal îşi completează obiectul de activitate cu o altă activitate care nu este cuprinsă în nomenclator vor fi impuşi în sistem real de la data respectivă, venitul net anual urmând să fie determinat prin însumarea fracţiunii din norma de venit aferentă perioadei de impunere pe bază de normă de venit cu venitul net rezultat din evidenţa contabilă.

Alte precizări

La stabilirea impozitului se va aplica norma de venit de la locul desfăşurării activităţii. Dacă un contribuabil desfăşoară două sau mai multe activităţi care generează venituri comerciale, venitul net din aceste activităţi se stabileşte prin însumarea nivelului normelor de venit corespunzătoare fiecărei activităţi. În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate pentru care venitul net se determină pe baza normelor de venit şi o altă activitate pentru care venitul net se determină pe baza contabilităţii în partidă simplă, venitul net din ambele activităţi desfăşurate de contribuabil se vor determina pe baza contabilităţii în partidă simplă.

În cazul în care activitatea se desfăşoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică – întreprindere familială, norma de venit va fi stabilită pentru fiecare membru asociat.

Contribuabilii sunt obligaţi să deţină documente privind provenienţa bunurilor comercializate prevăzute în Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 1.040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal şi Ordinul ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile.

Corectarea normelor de venit

În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate independentă pe perioade mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei activităţi se corectează astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfăşurată activitatea respectivă.

La stabilirea coeficienţilor de corecţie a normelor de venit se au în vedere următoarele criterii:

·   vadul comercial şi clientela;

·   vârsta contribuabililor;

·   timpul afectat desfăşurării activităţii;

·   starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;

·   dacă activitatea se desfăşoară într-un spaţiu proprietate a contribuabilului sau închiriat; dacă realizarea de lucrări, prestarea de servicii şi obţinerea de produse se realizează cu material propriu sau al clientului;

·   dacă foloseşte maşini, dispozitive şi scule, acţionate manual sau de forţe motrice;

·   alte criterii specifice.

Diminuarea normelor de venit ca urmare a îndeplinirii criteriului de vârstă a contribuabilului se operează începând cu anul următor celui în care acesta a împlinit numărul de ani care îi permite reducerea normei.

De reţinut!

Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au şi calitatea de salariat sau îşi pierd această calitate se face începând cu luna următoare încheierii/desfacerii contractului individual de muncă.

Venitul net din activităţi independente, determinat pe bază de norme anuale de venit, se reduce proporţional cu perioada de la începutul anului şi până la momentul autorizării din anul începerii activităţii respectiv perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, în situaţia încetării activităţii, la cererea contribuabilului.

Pentru contribuabilii impuşi pe bază de norme de venit, care îşi exercită activitatea o parte din an, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determină prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se înmulţeşte cu numărul zilelor de activitate.

Întreruperea, suspendarea şi încetarea activităţii

Pentru întreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizării şi altor cauze obiective, inclusiv cele de forţă majoră, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proporţional cu perioada nelucrată, la cererea contribuabililor.

În situaţia suspendării activităţii în cursul anului, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale sunt obligate să se prezinte la ORC pentru depunerea unei cereri în acest sens. După obţinerea dovezii de suspendare (rezoluţiei de suspendare) de la ORC, contribuabilii se vor prezenta cu aceste documente în copie, în termen de 5 zile, la organele fiscale în a căror rază teritorială au domiciliul sau adresa unde locuiesc efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu, pentru depunerea formularului 220 „Declaraţie privind venitul estimat/norma de venit” completat cu veniturile şi cheltuielile realizate până la momentul suspendării activităţii.

În cazul încetării activităţii (radierii) persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale sunt obligate să se prezinte la ORC pentru depunerea cererii de radiere şi predarea Certificatului de înregistrare fiscală. După obţinerea certificatului de radiere de la ORC, contribuabilii se vor prezenta cu certificatul de radiere în copie, în termen de 5 zile, la organele fiscale în a căror rază teritorială au domiciliul, sau adresa unde locuiesc efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu, pentru depunerea formularului 220 „Declaraţie privind venitul estimat/norma de venit” completat cu veniturile şi cheltuielile realizate până la momentul radierii (încetării activităţii).

Activităţi impuse la norme de venit pentru care nu este necesară autorizarea la Oficiul Registrului Comerţului

A. Închirieri de camere în scop turistic

Obligaţii declarative

Contribuabilii, persoane fizice care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală având o capacitate de cazare între una şi 5 camere inclusiv, datorează un impozit pe venit stabilit ca normă anuală de venit.

Normele de venit anual pentru închirierea de camere în scop turistic pentru categoriile de localităţi din judeţul Vâlcea în care sunt amplasate locuinţele proprietate personală potrivit art. 2 din Ordinul comun nr. 22/06.01.2012 al ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului, şi nr. 28/10.01.2012 al Ordinului ministrului Finanţelor Publice, sunt diferenţiate astfel:

a) staţiuni turistice de interes naţional, Băile-Olăneşti, Băile-Govora, Călimăneşti-Căciulata, norma de venit este de 7.200 lei /an/cameră;

b) pentru celelalte localităţi din judeţ, norma de venit este de 5.000 lei/an/cameră.

Contribuabilii vor depune la organul fiscal competent formularul 220 „Declaraţie privind venitul estimat/norma de venit” şi vor completa anexa la declaraţie „Fişa capacităţii de cazare” cu informaţiile necesare în vederea stabilirii impozitului anual datorat, până la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfăşurat activitate şi în anul precedent, respectiv în termen de 15 zile de la începerea activităţii, în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal.

Excepţie!

Contribuabilii care au depus declaraţii de venit estimat în lunile noiembrie şi decembrie au obligaţia să depună formularul 200 până la 25 mai a anului următor celui de realizare a venitului.

Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra normei anuale de venit, impozitul fiind final. Impozitul se virează la bugetul de stat în două tranşe egale: 50% până la 25 iulie inclusiv şi 25 noiembrie inclusiv.

Ajustarea normelor de venit în cazul închirierii de camere în scop turistic

Normele de venit anuale pentru categoriile de localităţi menţionate mai sus se ajustează prin diminuare, astfel:

– pentru locuinţele situate în mediul rural, cu 10%;

– pentru camerele de locuit situate în construcţii din lemn, cu 5%;

– camerele care nu sunt dotate cu instalaţie de apă, canalizare şi de încălzire proprii sau comune, cu 10%;

– pentru camerele care nu sunt dotate cu instalaţii sanitare proprii, cu 20%;

– pentru camere care au suprafaţa mai mică de 10 mp, cu 5%;

– pentru camere care au mai mult de două locuri de cazare, cu 5%.

Coeficienţii de corecţie stabiliţi corespunzător criteriilor şi situaţiilor concrete ale fiecărui contribuabil, nu pot să diminueze cu mai mult de 30% normele de venit anuale stabilite.

Norma anuală de venit se reduce proporţional astfel încât să reflecte perioada din anul calendaristic pe parcursul căreia închirierea a fost efectuată, ţinând cont de data la care au intervenit următoarele situaţii:

– începerea realizării de venituri din închirierea în scop turistic;

– încetarea realizării de venituri din închirierea în scop turistic;

– întreruperile temporare datorate unor accidente, spitalizării şi altor cauze obiective, inclusiv cele de forţă majoră, dovedite cu documente justificative.

În cazul în care în cursul anului, contribuabilii care desfăşoară activităţi de închiriere de camere în scop turistic situate în locuinţe proprietate personală depăşesc capacitatea de cazare de 5 camere, au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la producerea evenimentului, să depună formularul 220 pentru schimbarea sistemului de impunere de la normă de venit în sistem real.

B. Venituri din activităţi agricole

Persoanele fizice care realizează venituri din cultivarea şi valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor, în sere şi solarii, precum şi a arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şi altele asemenea care au optat pentru determinarea venitului net la normă de venit sunt obligate să declare aceste venituri la unitatea în a cărei administrare fiscală se află contribuabilul (domiciliul sau adresa unde locuieşte efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România).

Formularul 221 „Declaraţia privind veniturile din activităţi agricole impuse pe norme de venit” se va depune până la 25 mai inclusiv a anului fiscal pentru anul în curs, sau în 15 zile inclusiv de la data în care contribuabilii încep să desfăşoare activitate.

Impozitul pe veniturile din activităţi agricole se determină prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net stabilit pe baza normelor de venit, impozitul fiind final.

Impozitul se achită la unitatea care administrează fiscal contribuabilul, în două tranşe: 50% până la 25 septembrie; 50% până la 25 noiembrie.

Contribuabilii care desfăşoară activităţi agricole pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit au obligaţia să completeze numai partea din Registrul-jurnal de încasări şi plăţi referitoare la încasări, potrivit reglementărilor contabile elaborate în acest scop.

Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit, şi care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor, au obligaţia determinării venitului net anual în sistem real. În acest caz au obligaţia depunerii formularului 220 „Declaraţie privind venitul estimat/norma de venit, până la 31 ianuarie inclusiv. Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului în lei al sumei de 100.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Naţională a României, la sfârşitul anului fiscal.

Dacă o activitate agricolă este desfăşurată de un contribuabil pe perioade mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei activităţi se corectează astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic pe parcursul căreia se desfăşoară activitatea. Dacă o activitate agricolă a unui contribuabil înregistrează o pierdere datorată calamităţilor naturale, norma de venit aferentă activităţii se reduce, astfel încât să reflecte această pierdere.

Utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale

În baza prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, contribuabilii au obligaţia folosirii aparatelor de marcat electronice fiscale, cu excepţia activităţilor exonerate prevăzute la art. 2, dintre care menţionăm:

– comerţul ocazional cu produse agricole autohtone efectuat de către producătorii agricoli individuali deţinători de autorizaţie în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate;

– serviciile de alimentaţie publică efectuate în mijloace de transport public de călători;

– comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază de comandă;

– serviciile de instalaţii, reparaţii şi întreţinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;

– efectuarea lucrărilor de construcţii, reparaţii, amenajări şi întreţinere de locuinţe;

– vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi.

Înregistrarea în scopuri de TVA

Întrucât şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente şi sunt impuse la normă de venit intră sub incidenţa prevederilor din Codul Fiscal referitoare la TVA, menţionăm mai jos câteva obligaţii ce le revin în calitate de plătitori de TVA.

Conform prevederilor Codului Fiscal, este persoană impozabilă din punct de vedere al TVA, persoana care desfăşoară de o manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice (respectiv activităţile producătorilor comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole etc.). Contribuabilii care realizează venituri din activităţi economice până la plafonul de 35.000 euro la cursul de la data aderării la Uniunea Europeană (1 euro = 3,3817 lei) aplică regimul special de scutire prevăzut la art. 152 din CF. Depăşirea acestui plafon presupune obligaţia înregistrării acestora ca plătitori de TVA la organul fiscal pe teritoriul căruia sunt înregistraţi ca plătitori de impozite şi taxe.

Pentru a urmări realizarea plafonului, contribuabilii trebuie să ţină evidenţa bunurilor şi serviciilor care ar fi taxabile, achiziţionate şi a celor livrate prin întocmirea Jurnalului pentru cumpărări şi a Jurnalului pentru vânzări, obligaţie prevăzută la pct. 62, alin. 1 din Hotărârea Guvernului României nr. 44/2003, normă dată în aplicarea art. 152 din CF. În termen de 10 zile din luna următoare celei în care s-a depăşit plafonul, contribuabilul are obligaţia de a solicita înregistrarea în scopuri de TVA, prin depunerea formularului 070 „Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere”. Ulterior înregistrării ca plătitor de TVA, contribuabilul trebuie să respecte prevederile Titlului VI – Taxa pe valoarea adăugată – din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările ulterioare.

De asemenea, când intenţionează să efectueze o achiziţie intracomunitară de bunuri înainte de a se fi înregistrat ca plătitor de TVA conform art. 153 din CF, iar valoarea achiziţiei depăşeşte 10.000 euro, contribuabilul trebuie să solicite înregistrarea ca plătitor de TVA pentru achiziţii intracomunitare conform art. 153 indice 1 din CF, să plătească TVA şi să depună formularul 301 „Decontul special de TVA”.

Contribuabilii sunt obligaţi să se înregistreze ca plătitori de TVA, conform art. 153 indice 1 din CF şi în cazul în care prestează sau achiziţionează servicii intracomunitare conform art. 133 alin. 2 din CF.

Important!

Contribuabilii înregistraţi în scopuri de TVA conform art. 153 sau 153 indice 1 din CF au obligaţia să se înscrie în Registrul Operatorilor Intracomunitari înainte de a efectua livrări/achiziţii intracomunitare de bunuri, respectiv prestări/achiziţii de servicii intracomunitare.

Baza legală: Titlul III – Impozit pe venit şi Titlul VI – Taxa pe valoarea adăugată din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 privind Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal; Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale; Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 2875/2011 privind aprobarea Nomenclatorului activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, activităţi desfăşurate de contribuabilii care realizează venituri comerciale; Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 1.040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal; Ordinul ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile; Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale; Ordinul preşedintelui ANAF nr. 52/2012 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare prevăzute la Titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.