Ministrul Ritli: România are nevoie de o nouă strategie pentru transfuzii

0

Ministrul Sănătăţii, Ladislau Ritli, susţine că România are nevoie de o strategie naţională în domeniul transfuziei, de armonizarea legislaţiei cu cea europeană, precum şi de aparatură performantă pentru fracţionarea şi valorificarea unei cantităţi imense de plasmă aflată în stoc.

„Avem foarte multe lucruri de făcut în acest domeniu. Cu toate dificultăţile, de personal, de dotări, totuşi este un subsistem funcţional şi care lucrează bine, nu în ultimul rând, datorită unor eforturi ale colectivelor care sunt foarte bune”, a declarat ministrul Ritli, sâmbătă, la Oradea, prezent la lucrările primului Congres Internaţional de Medicină Transfuzională.

Ministrul a arătat că legislaţia din 2005 care reglementează activitatea în domeniu este în conformitate cu directivele europene doar parţial, motiv pentru care trebuie reajustată şi gândită o altă strategie. Această strategie vizează, în primul rând, să se asigure cantitatea şi calitatea produselor de sânge, precum şi o serie de strategii pentru educare, informare publică şi valorificare a ceea ce există.

„Noi avem o cantitate imensă de plasmă, care este stocată şi pe care nu o folosim pentru că nu avem tehnologie să o fracţionăm. Din plasmă se pot extrage foarte multe, chiar şi medicamente. Nu avem tehnologie şi având plasma, trebuie să găsim o formulă să o valorificăm”, a subliniat Ritli.

O parte importantă a strategiei, care a fost discutată cu participanţii la congres, vizează dotarea pentru securitatea transfuzională, care presupune achiziţionarea unor echipamente superperformante de testare suplimentară a sângelui pentru a proteja atât donatorul, cât şi primitorul de sânge, securitatea actului transfuzional fiind o prioritate oriunde în lume.

Stocarea, transportul şi desigur, instruirea personalului sunt alte aspecte ale strategiei. În acest context, ministrul şi participanţii la congres au propus înfiinţarea unei specialităţi sau subspecialităţi în cadrul profesiilor medicale, anume medicina transfuzională.

Susţinerea acestei strategii s-ar concretiza, potrivit conf. univ. Ligia Burtă, şefa Centrului de Transfuzie Sanguină din Oradea şi organizatorul congresului, prin cinci platforme de testare NAT, din care una ar putea fi la Oradea, unde în anul 2011 s-a inaugurat Centrul de securitate transfuzională pe sud-estul Europei.

În ce priveşte susţinerea financiară, ministerul, care coordonează Agenţia Naţională de Transfuziologie, dacă se angajează în această strategie atunci va trebui să vină şi cu susţinerea ei, a spus ministrul, dar, oricum, ministerul va putea susţine partea legislativă.

Conf. univ. Ligia Burtă a precizat că s-ar putea să nu se cumpere acele platforme de testări suplimentare, ci să fie achiziţionate într-un regim de comodat şi astfel efortul financiar ar fi mult diminuat la nivel naţional.

Ministrul Ritli alături de fostul ministru Cseke Attila, împreună cu „simbolul transfuziologiei româneşti”, Jean Gerota, prof. Gheorghe Bumbu, decanul Facultăţii de Medicină şi alţi oaspeţi de marcă au discutat şi structurat viitoarea strategie a României în domeniul transfuziei, în cadrul forumului „Medicina Transfuzională românească în context european”.

„Am vrut să aud părerea specialiştilor, ce părere au despre această strategie, deoarece forma finală va fi făcută de chiar cei de aici,” a subliniat ministrul Ritli.

Ministrul a mai auzit însă şi alte doleanţe privind numărul de personal, care este subdimensionat, propunerea de înfiinţare noii specialităţi medicale, medicina transfuzională, pe care toate ţările din jurul nostru o au.

Dr. Jean Gerota, cetăţean român şi francez, este practic simbolul medicinei transfuzionale româneşti. El a fost cel care imediat după 1989 a revoluţionat sistemul de recoltare a sângelui din ţară, de la acel sistem în sticle robuste, cu ace dure şi agresive, în sistemul de recoltare în pungi, accesibil donatorului.

Congresul va avea ca finalitate şi publicarea, într-o manieră unitară, a unor ghiduri de utilizare şi precauţii în terapia transfuzională. Toată informaţia derulată bilingv, în română şi engleză, în timpul congresului va fi postată pe platforma electronică a reţelei de sănătate a sud-estului Europei.

La primul Congres Internaţional de Medicină Transfuzională, derulat în perioada 22-25 martie la Oradea, participă peste 200 de specialişti din ţară şi străinătate, din toate categoriile şi nivelurile profesionale: asistenţi medicali, biologi, chimişti, medici rezidenţi şi specialişti în domenii conexe actului transfuzional (ATI, medicină de laborator, specialităţi chirurgicale, neonatologie, hematologie etc) şi studenţi în medicină.

O noutate a congresului a fost sesiunea de postere, susţinute de studenţi, medici tineri şi câţiva seniori, care au reuşit să atragă atenţia participanţilor atât prin nivelul ştiinţific, cât şi prin maniera prezentării, atractivă, foarte uşor de înţeles.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.