CCR: Legea lustraţiei, neconstituţională

0 8
Curtea Constituţională a României a decis miercuri, 28 martie, că este neconstituţională Legea lustraţiei, după ce a admis sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Decizia este definitivă şi general obligatorie.

În 7 martie, ÎCCJ a decis în Secţiile unite sesizarea CCR în legătură cu neconstituţionalitatea Legii lustraţiei, Consiliul Superior al Magistraturii alăturându-se acestei poziţii.

Secţiile Unite ale Instanţei Supreme au luat această hotărâre după ce au primit sesizări de la două asociaţii profesionale de magistraţi şi de la procurorul general al României.

În motivarea deciziei, ÎCCJ precizează că legea, în forma adoptată de Parlament după pronunţarea deciziei Curţii Constituţionale din 7 iunie 2010, în dezacord cu considerentele instanţei de contencios constituţional, instituie o sancţiune colectivă, bazată pe o formă de răspundere colectivă şi pe o culpabilizare generică, globală a categoriei profesionale a procurorilor.

De asemenea, în dezacord cu considerentul cuprins în decizia CCR – potrivit căruia lustraţia este permisă exclusiv cu privire la persoanele care „au luat parte efectiv la grave încălcări ale drepturilor şi libertăţilor omului” – legea sancţionează toate persoanele care au deţinut funcţia de procuror, inclusiv persoanele care, în exercitarea funcţiei de procuror, nu au luat parte în întreaga lor carieră profesională la încălcări ale drepturilor şi libertăţilor omului.

„Aşadar, răspunderea instituită prin lege nu este individuală, nu se întemeiază pe încălcarea efectivă a drepturilor omului sau a legislaţiei, ci pe prezumţia de încălcare a drepturilor omului şi a legislaţiei de către persoana care a exercitat funcţia de procuror, şi exclude individualizarea sancţiunii, contravenind principiilor statului de drept, ordinii de drept şi prezumţiei de nevinovăţie consacrată în art. 23 alin. (11) din Constituţie. În acelaşi timp, art. 2 din Legea lustraţiei prevede o sancţiune colectivă, aplicabilă persoanelor care au deţinut funcţia de procuror, care priveşte dreptul de a ocupa funcţii şi demnităţi publice, drept consacrat în art. 16 alin. (3) din Constituţie”, mai menţionează Instanţa Supremă.

Totodată, consideră judecătorii ÎCCJ, noua formă a legii aduce atingere principiului neretroactivităţii legii consacrat de Constituţie, conform căruia „legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.

Din discuţiile de la CSM de la începutul lunii martie a reieşit că 165 de magistraţi vor fi afectaţi de această lege, printre cei afectaţi numărându-se inclusiv preşedintele ÎCCJ, Livia Doina Stanciu.

Potrivit unui comunicat al PÎCCJ, noua Lege a lustraţiei contravine principiilor de drept, iar considerentele vizează, în primul rând, aspecte de tehnică legislativă, întrucât în conţinutul noii legi a lustraţiei există necorelări, cum ar fi faptul că dispoziţiile art. 3 alin. 6 nu se încadrează în ansamblul acestei legi, iar dispoziţiile art. 6 nu se coroborează cu dispoziţiile art. 3 alin. 5 din aceeaşi lege.

„Un alt exemplu, în sensul celor menţionate mai sus, îl constituie şi neconcordanţa noii legi a lustraţiei cu prevederile art. 53 din Constituţie, care statuează că: ‘exerciţiul unor drepturi sau libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea (…) şi moralei publice (…)’, ori prin conţinutul noii legi se lărgeşte aria incompatibilităţilor şi interdicţiilor prin introducerea unor prevederi care generează discriminări în ceea ce priveşte corpul profesional al magistraţilor”, preciza MP.

Procurorul general Laura Codruţa Kovesi declara, la începutul lunii martie, că din cei 2.400 de procurori din Ministerul Public au fost angajaţi 161 înainte de 1989, iar 60 ocupă funcţii de conducere în acest moment.

„Noi am sesizat preşedintele Înaltei Curţi pentru a fi sesizată Curtea Constituţională, nu din perspectiva numărului de procurori care ar putea fi afectaţi, ci din perspectiva prezumţiei pe care legea o instituie, că dacă ai fost procuror înainte de 1989 ai făcut poliţie politică. Or, nu este aşa, avem foarte mulţi procurori care au fost criminalişti sau au lucrat în alte domenii şi nu cred că a pune o astfel de prezumţie asupra tuturor procurorilor, asupra unei întregi categorii profesionale, este constituţional şi corect”, a spus Kovesi.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.