Strategia Naţională Anticorupţie 2012 – 2015, publicată în MO

0
Hotărârea Guvernului privind aprobarea Strategiei Naţionale Anticorupţie, care propune printre altele modificarea procedurii de ridicare a imunităţii membrilor Parlamentului, a fost publicată în Monitorul Oficial.

La propunerea Ministerului Justiţiei (MJ), Guvernul a aprobat în şedinţa din 20 martie Strategia anticorupţie pentru perioada 2012 – 2015.

Una dintre modificările propuse se referă la punerea pe ordinea de zi a primei şedinţe în plen a cererilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor şi soluţionarea acestora în termen de cel mult 72 de ore, aceasta fiind şi o recomandare a MCV.

Din punct de vedere tehnic, strategia pune accentul pe implementarea şi stabilitatea cadrului legislativ şi instituţional anticorupţie, DNA şi ANI urmând a fi printre pilonii principali în noua viziune propusă de MJ.

„La nivelul percepţiei publice, corupţia continuă să fie identificată ca o piedică în prestarea serviciilor publice de calitate la nivel central şi local, ca un fenomen ce subminează administrarea eficientă a fondurilor publice şi obstrucţionează înfăptuirea justiţiei, afectând totodată mediul de afaceri. Indicatori interni şi externi specializaţi în evaluarea percepţiei şi a impactului corupţiei poziţionează România sub media ţărilor membre ale UE”, se arată în document.

Noua strategie propune astfel o schimbare de abordare, plecând de la premisa că orice nou dosar ANI sau DNA constituie un eşec al managementului instituţiei de a preveni incidentele de integritate în cel mai larg sens al noţiunii.

„În aceste condiţii, soluţia nu poate fi decât asumarea de către conducătorii instituţiilor publice a problematicii integrităţii la nivelul organizaţiei, toate instituţiile publice având obligaţia adoptării propriului plan pentru atingerea obiectivelor SNA, prin măsuri pe cele trei paliere de intervenţie: prevenire, educaţie şi combatere. Această atitudine trebuie să depăşească nivelul asumării declarative a principiului ‘toleranţei zero’ şi să se manifeste prin măsuri concrete de descurajare a actelor de corupţie”, susţine iniţiatorul proiectului.

Strategia Anticorupţie conţine şi măsuri pentru operaţionalizarea de sisteme telefonice de tip call – center, care să faciliteze sesizarea iregularităţilor şi a posibilelor fapte de corupţie (măsură cu caracter general pentru toate instituţiile) şi introduce cu titlu experimental în instituţii publice testele de integritate ca măsură exclusiv administrativă de evaluare a respectării standardelor etice.

De asemenea, noua SNA pune accentul şi pe confiscarea produsului infracţiunii; dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a măsurilor asigurătorii şi a confiscărilor dispuse în cauzele vizând infracţiuni grave, inclusiv de corupţie, precum şi a stadiului valorificării bunurilor provenite din infracţiuni; adoptarea de măsuri legislative şi instituţionale care să permită o mai bună administrare a bunurilor sechestrate şi confiscate, precum şi reutilizarea acestora în programe sociale sau de prevenire a criminalităţii.

O altă propunere se referă la modificarea cadrului legislativ referitor la finanţarea partidelor politice în vederea asigurării publicităţii surselor de finanţare a activităţii partidelor politice şi a cheltuielilor efectuate, stabilirea şi aplicarea unor norme maximale privind afişajul electoral stradal, în afara celor puse la dispoziţie de autorităţile locale, şi aplicarea de sancţiuni disuasive pentru oferirea de cadouri sau foloase materiale în schimbul voturilor.

Totodată, strategia prevede realizarea unei evaluări periodice a eficienţei reacţiei instituţionale şi a măsurilor adoptate de managementul instituţiilor publice cu privire la riscurile şi vulnerabilităţile identificate în baza cazuisticii DNA, PÎCCJ, ANI, DGA.

Strategia îşi mai propune intensificarea activităţilor de implementare a sistemelor de control intern la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului oricărui fond special, incluzând instituţiile publice din subordine, dar şi extinderea atribuţiilor de verificare şi control ale ANRMAP.

Alte măsuri cuprinse în strategie au în vedere simplificarea procedurilor administrative pentru eliberarea certificatelor şi autorizaţiilor şi instituirea de standarde de cost şi bune practici privind principalele procese de lucru specifice administraţiei publice locale.

Prin elaborarea şi adoptarea SNA, România a internalizat condiţionalităţile 2, 3 şi 4 privind lupta împotriva corupţiei din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Aplicarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012-2015 va fi asigurată prin instituirea unui mecanism de misiuni tematice de evaluare la nivelul instituţiilor publice, acest mecanism urmând a implica şi derularea unor vizite de evaluare la sediul instituţiilor publice de către echipe de experţi formate din reprezentanţi ai celor cinci platforme de cooperare constituite în procesul de consultare (Platforma autorităţilor independente şi a instituţiilor anticorupţie; Platforma administraţiei publice centrale; Platforma administraţiei publice locale; Platforma mediului de afaceri; Platforma societăţii civile).

Documentul este construit pe premisa asumării de către toate instituţiile şi autorităţile publice a următoarelor valori fundamentale: voinţa politică – toate cele trei puteri în stat vor conlucra pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor; integritatea – reprezentanţii instituţiilor şi ai autorităţilor publice au obligaţia de a declara orice interese personale care pot veni în contradicţie cu exercitarea obiectivă a atribuţiilor de serviciu şi sunt obligaţi să ia toate măsurile necesare pentru evitarea situaţiilor de conflict de interese şi incompatibilităţi; prioritatea interesului public şi transparenţa.

Proiectul noii SNA a fost supus unui amplu proces de consultare publică în care au fost implicate atât instituţiile anticorupţie – în special DNA şi ANI – cât şi reprezentanţi ai ministerelor, agenţiilor publice, administraţiei publice locale, mediului de afaceri, societăţii civile, fiind consultate peste 90 de entităţi publice şi private.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.