ECONOMIE LA FACTURI. În ce constă, de fapt, o toaletă exterioară ecologică?

0

– Gata! E timpul ca privatele ţărăneşti tradiţionale să sufere unele transformări. Adică e timpul să le facem ecologice şi să eliminăm poluarea solului cu toxinele dejecţiilor umane. Putem face acest lucru foarte simplu, prin adoptarea unui model de privată composter.

Ce Dumnezeu o mai fi şi asta? O privată care nu îneacă pământul cu produsele digestiei noastre, cu dispersare nedorită de nitraţi, nitriţi şi acid uric în subsol, pe o arie mare în jur, ci tratează extrementele şi lichidul urinal în aşa fel încât acestea se reintegrează în natură fără a constitui factori poluatori.

Culmea e că nici nu ne trebuie cine ştie ce tehnologie pentru aşa ceva, ci vom apela doar la două procese simple: descompunerea aerobă şi deshidratarea, după ce în prealabil se face o separare a traseelor. Noi vom alege o metodă “low tech”, adică la îndemâna oricui, dar se poate construi şi un sistem mai elaborat şi mai lipsit de complicaţii în exploatare.

În ce constă de fapt o toaletă composter? E o cabină dotată cu un vas de WC mai special, care preia separat urina şi fecalele, conducându-le spre două vase de depozitare diferite. Excrementele vor coborî vertical, spre un vas sau un compartiment străbătut de o ţeavă de aerisire. Urina va urma traseul unei ţevi care o va lăsa să cadă într-un vas sau compartiment separat, unde se va deshidrata.

În urma procesării naturale, la final va rămâne, din vasul cu fecale, un compost uscat de foarte bună calitate, dat de descompunerea aerobă care transformă produşii toxici în substanţe utile culturilor agricole iar din vasul colector al urinei cristale de uree, acid uric şi sărurile eliminate metabolic în urină. Ambele pot fi folosite ca îngrăşământ organic, dozate coresponzător. Ba încă urina se poate folosi şi ca atare, în stare lichidă, şi cu rezultate excelente, potrivit ultimelor cercetări publicate în numărul din octombrie 2007 al revistei Journal of Agricultural and Food Chemistry!

Potrivit acesteia, o echipă de oameni de ştiinţă  finlandezi a dovedit superioritatea îngrăşării solului cu urină umană, chiar faţă de fertilizatorii chimici tradiţionali. Ei au arătat reliefat şi faptul că urina provenită de la persoane sănătoase este sterilă, bogată în azot şi alţi nutrienţi, adică un fertilizant gratuit şi de foarte bună calitate.

Revenind la… privatele noastre, iată alăturat schema simplificată a unei toalete composter, unde: 1 – compartiment humus; 2 – ţeavă de ventilaţie; 3 – vas de WC; 4 – colector urină; 5 – vas colector urină, cu deshidratare.

Descompunerea aerobă a fecalelor e un proces relativ rapid, termofilic, bacteriile se vor înmulţi şi vor genera prin metabolism o temperatură de 40-60 de grade. Ele vor oxida gunoiul în componente de bază, unele fiind chiar comsumate în timpul procesului, ceea ce reduce volumul iniţial şi elimină agenţii patogeni.

Este esenţial ca o toaletă composter să aibă un sistem care asigură o separare a lichidelor, asigurând o umiditate optimă de 50%,  +/- 10%.

Aceasta deoarece, dacă masa supusă oxidării aerobe e prea uscată, se va descompune greu sau deloc iar dacă umiditatea e în exces, se vor înmulţi organismele anaerobe, cu efectul nedorit al unor mirosuri pestilenţiale date de digestia anaerobă. Deci în nici un caz nu se vor colecta cele două elemente ale excreţiei în acelaşi vas!

http://www.financiarul.ro/wp-content/uploads/schema-composting-toilet1.jpg

Şi acum iată un proiect foarte simplu.

Ne trebuie un chioşc de toaletă cum sunt cele confecţionate tradiţional la ţară, numai că dublu. Fără groapă! Vom instala o băncuţă cu două găuri de şezut şi cu acces frontal la zona de sub ea, deci nu cu placă, ci cu picioare în faţă. Băncuţa are sub placa de şezut încă o placă paralelă, situată la 5 cm distanţă şi care va avea practicate şi ea două găuri corespondente celor din placa de deasupra ei.

Între cele două plăci se crează un compartiment etanş, exceptând desigur găurile de evacuare şi o altă gaură suplimentară, pe care o vom practica undeva în placa superioară, către spatele chioşcului. Pe acolo vom conecta etanş o conductă de aerisire care va urca până deasupra acoperişului chioşcului şi va purta un “coif chinezesc” ca protecţie de poaie.

Sub băncuţă, în dreptul găurilor, vom instala două bidoane din plastic cu deschidere largă, în aşa fel încât placa inferioară a băncii să se situeze la unu-doi milimetri deasupra gurii bidoanelor.

Buza celor două vase din plastic va fi înălţată cu o margine suplimentară de adeziv siliconic, lăsat să se întărească, şi care va forma o garnitură de etanşare cu marginile găurii din placa de şezut, care va fi ceva mai mică decât deschiderea vasului. Am obţinut două locuri învecinate de WC.

În faţa fiecăruia, vom practica câte o gaură mai mică, pe care o vom prevedea etanş cu câte o conductă de scurgere către un vas comun de colectat urina, care poate fi plasat lateral, în exteriorul cabinei. Dacă dorim să deshidratăm urina, vasul colector de lichide poate fi cât mai lat posibil, expus la soare, vopsit în negru şi acoperit cu o sticlă.

În pereţii laterali se pot practica două-trei găuri pentru evacuarea vaporilor de apă. Şi avem o încălzire solară de o simplitate dezarmantă. Iată măreaţa toaletă!

Cum funcţionează?

Se foloseşte câte un vas pentru fecale odată, până aproape de umplere, după care se închide capacul de WC peste el. Cele două capace vor sta oricum închise tot timpul, cu excepţia momentului utilizării toaletei. Ulterior, se foloseşte vasul al doilea. De regulă, un vas ajunge pentru un an de zile. Următorul an se colectează fecalele în cel de al doilea vas.

Când şi acesta s-a umplut, se poate goli primul vas, care acum va conţine un humus numai bun de presărat pe brazde. Şi ciclul se reia: se lasă în repaus al doilea vas şi se trece iarăşi la primul.

Putem construi chioşcul prevăzut cu un vestibul în care să plasăm o chiuvetă pentru spălatul pe mâini. În exterior, apa de ploaie de pe acoperişul construcţiei se poate colecta într-un butoi plasat puţin sub nivelul acoperişului, din care se va alimenta chiuveta cu apă de ploaie curată şi limpede, precum în imaginea de mai jos.

Dar ce nu poate construi omul, simplu şi util? De toate! În speranţa că vă putem fi de folos, vom continua să vă facem cunoscute zeci, poate chiar sute de mici proiecte care ne pot transforma radical traiul, în bine şi mai ales constructiv.

Iată, mai jos, câteva link-uri interesante, legate de privata composter:

http://en.wikipedia.org/wiki/Composting_toilet

http://bugthumper.blogspot.com/2007/10/fantatic-crapper-home-made-composting.html

Vă urăm spor la treabă şi inspiraţie maximă!

Ion SCUTARU

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.