Cum poate fi prezis viitorul? – corporaţiile şi guvernele plătesc bani grei pentru a obţine o schiţă a viitorului

– Dacă încercăm să ne imaginăm viitorul, ne gândim, cel mai probabil, la o lume total diferită de cea în care trăim acum, activată de tehnologii avansate şi, poate, cu o versiune mai evoluată a omenirii, scrie BBC. Dar cine sunt arhitecţii acestui timp imprecis, ale căror idei modelează ceea ce urmeză să se întâmple?

Pe cei care descoperă ceea ce este ascuns de ochii profanilor îi numim „exploratori”, „iniţiatori” „inventatori”. Cu toate acestea, există o categorie profesională care are o opinie uşor diferită. Pentru futurologi, există modele, tipare, semne care prezic viitorul, şi care pot fi măsurate în mod direct, aici şi acum.

Profesorul Nick Bostrom de la Oxford, director al Institutului Viitorul Umanităţii oferă un exemplu simplu: „Dacă ridici o ceaşcă de cafea la gură şi bei din ea, prezici implicit că nu este otrăvită sau că nu te vei frige. De aici, e doar o chestiune de grad pentru a anticipa cum va fi lumea la o mie sau un milion de ani de acum înainte.

„Nu există nici un punct precis de la care lucrurile să devină brusc imprevizibile, este vorba doar de o distribuţie a probabilităţii”, mai spune specialistul.

Futurologii folosesc o serie de tehnici sofisticate pentru a-şi construi predicţiile, şi fac din asta o profesie – corporaţiile, guvernele şi organizaţiile plătesc bani grei pentru a obţine o schiţă a viitorului din domeniul lor de interes.

Identificarea trendurilor majore

Ca orice domeniu, futurologia are propriile trenduri şi inovaţii. Una dintre cele mai noi tendinţe este „predicţia pieţelor”, unde participanţii îşi manifestă încrederea sau reticenţa în viitorul unui domeniu, cumpărând sau nu acţiuni, aşa cum ar fi făcut cu stocuri sau mărfuri.

În pofida meseriei lor, futurologii sunt surprinzator de reticenţi la fixarea elementelor specifice. Ei nu vor spune “în zece ani vom purta cizme de argint, şi vom folosi telefoanele cu teluri încorporate pentru bătut ouăle”.

În schimb, folosesc termeni generali: “ubicuitatea informaţiilor”, „nano-revoluţie”, deoarece este un domeniu care se ocupă cu identificarea trendurilor majore, în timp ce elaborarea detaliilor este lăsată întotdeauna pe seama inventatorilor, a politicienilor, a oamenilor care pun în practică ideile.

Deşi avem tendinţa să credem că becul electric, iPhone-ul sau maşinile zburătoare sunt lucruri de care auzim pentru prima dată în momentul lansării lor, şi oricât ne-ar surpinde forma, culoarea sau funcţionalitatea lor exactă, futuriştii ne anunţă că fiecare element are o genealogie măsurabilă, care poate fi identificată şi monitorizată.

Ultima frontieră

Deşi poate părea surprinzător, pentru futurişti, literatura science-fiction joacă un rol esenţial în munca lor.Aici apar, de multe ori, bijuteriile neşlefuite ale unor idei excepţionale, uneori cu secole înainte de timpul lor.

Bunăoară, Guide to the Galaxy, al lui Douglas Adams’ Hitchhiker, a descris un dispozitiv de tip iPad încă din 1978. Arthur C. Clarke a venit cu ideea de a lansa un satelit pe o orbită geostaţionară din 1945, declarând, premonitoriu: “Orice tehnologie suficient de avansată este imposibil de distins de magie pentru oamenii simpli”.

Atât de mare este potenţialul literaturii science finction încât scriitorii sunt curtaţi de cei ce lucrează în domeniu.

Proiectul Intel Tomorrow se bazează pe creativitatea scriitorilor consacraţi pentru a crea schiţe ale unui viitor vizionar, care să inspire publicul şi să creeze obiective îndrăzneţe pentru ingineri: „Aici nu este vorba de speculaţii libere, ci de speculaţii bazate pe ştiinţă, cu intenţia de a construi ceva”, spune Jerome C. Glenn.

Cu toate acestea, există discuţii cu tentă etică ce evidenţiază ideea că viitorul poate să fie nu atât devoalat, cât conturat de futurişti: “Dacă o idee ajunge să intre în mentalul colectiv, realitatea va căpăta, în timp, forma acestei idei”, a mai spus Glenn.

Poate, totuşi, Albert Einstein – ale cărui idei au schimbat în mod definitiv lumea – a avut cea deschisă abordare în ceea ce priveşte prezicerea viitorului: “Nu mă gîndeasc niciodată la asta. E destul că ne ajunge din urmă prea repede”.

Loading...
Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.