EUR
4,81 RON
(-0.08%)
USD
4,38 RON
(+0.99%)
GBP
5,65 RON
(+1.31%)
CHF
4,52 RON
(+0.24%)
BGN
2,46 RON
(+0.26%)
BYN
1,96 RON
(+0.97%)
CAD
3,28 RON
(+1.6%)
RSD
0,04 RON
(-0.09%)
AUD
2,88 RON
(+0.84%)
JPY
0,04 RON
(+0.4%)
CZK
0,19 RON
(-0.13%)
INR
0,06 RON
(+1.08%)

 

Dacă oferta Chevron de fracturare hidraulică este atât de bună, de ce atâta secretomanie?

Cea mai recentă intrare la ”loteria” autarhiei energetice este România, care a încheiat un parteneriat cu gigantul energetic american Chevron pentru a dezvolta o alternativă autohtonă la importurile de gaze naturale din Rusia.

Dacă procesul fracturării hidraulice este un potenţial avantaj pentru România, de ce această secretomanie privind acordurile încheiate, se întreabă analistul analistul John Daly într-un articol publicat de site-ul on line pe probleme energetice de primă mărime, Oil Price, în ediţia de joi.

Fracturarea hidraulică a depozitelor subterane de gaze naturale pare a fi o mană cerească pentru ţările lipsite de energie, în special cele din Europa Centrală şi de Est, care şi-au văzut independenţa energetică ştirbită de dependenţa de importurile din Federaţia Rusă.

Pe lângă problemele legate de securitatea naţională, importurile din Rusia, oferite de Gazprom, monopolul gazelor naturale ruseşti, sunt tot mai scumpe, în contextul în care compania corelează în mod regulat preţurile sale de piaţa mondială.

În consecinţă, se iau în calcul toate alternativele, de la intenţia statelor baltice de a construi terminale de gaze natural lichefiate şi până la exploatarea resurselor de gaze autohtone.

În absenţa unor depozite „tradiţionale” de gaze naturale afiliate rezervelor de petrol, multe state est-europene se orientează spre „fracturarea hidraulică” drept cale de a se sustrage dependenţei de importuri din Rusia.

Polonia şi Bulgaria au în vedere acest proces, iar cea mai recentă intrare la ”loteria” autarhiei energetice, România, a încheiat un parteneriat cu gigantul energetic american Chevron pentru a dezvolta o alternativă autohtonă de gaze naturale la importurile din Federaţia Rusă. Prea frumos sa fie adevărat, nu?, se întreabă analistul. După cât se pare, anumite aspecte ale acordului rămân secrete, ceea ce duce la un contratimp public ”indecent” între compania Chevron şi Bucureşti, este de părere semnatarul articolului.

Asumându-şi dreptul moral de a interveni, Country Manager-ul Tom Holst de la Chevron a declarat unui canal de televiziune privat românesc că decizia de a păstra secretul cu privire la acordurile guvernului român cu Chevron pentru situri din Dobrogea a fost una guvernamentală.

Holst a intonat ”cu sfinţenie”, potrivit lui Daly: „Chevron are o licenţă de explorare pentru zona Bârlad (nord-est de Bucureşti), iar guvernul ne-a oferit în urmă cu două săptămâni trei licenţe de explorare în regiunea Dobrogea (sud-estul României). Decizia de a păstra secretul cu privire la acordurile pentru siturile dobrogene a aparţinut guvernului român, a fost o decizie a Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), nu noi am fost cei care am cerut acest lucru. Respectăm legislaţia din România şi decizia ANRM”.

În cauză sunt trei acorduri de energie pe care guvernul român le-a aprobat recent pentru explorare, dezvoltare şi foraj în perimetrele EX-18 de la Vama Veche, EX-19 de la Adamclisi şi EX-17 de la Costineşti, în situri din Dobrogea, pentru filiala românească a Chevron, care au venit la lumină atunci când au fost publicate în Monitorul Oficial la 20 martie.

Platforma Civică din România, o organizaţie neguvernamentală, a pornit imediat contraofensiva. Nicolae Rotaru, membru al Platformei Civice, a declarat că „problema forajului de gaze de şist prin fracturare hidraulică este de cea mai mare importanţă pentru întreaga ţară” Este periculos pentru viaţa umană. Am examinat contractul Chevron şi am întâlnit o secretomanie suspectă la toate nivelurile. Vrem să se elaboreze o lege care să reglementeze forajul pentru şisturi bituminoase de gaze în România”.

Semnatarul analizei aminteşte că presa din România s-a întrebat dacă acest lucru va realiza independenţa energetică pentru români, observând, la rândul ei, dispoziţiile secrete ale contractului, în pofida declaraţiilor recente ale preşedintelui român şi unor oficiali ai coaliţiei de guvernământ că niciun contract cu prevederi secrete nu ar trebui acceptat iar cele existente ar trebui declasificate.

Potrivit presei, liderii politici ar acţiona în spatele scenei, ca şi cum ar avea ceva de ascuns şi ar fi ceva ”extrem de murdar”.

Presa a mai relevat că Chevron va exploata şisturile de gaz într-o zona uriaşă, ce include regiunea din jurul oraşului Bârlad, localităţi renumite turistic, arheologic şi cultural, cum ar fi Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti. Totodată, a apreciat că metoda folosită, fracturarea hidraulică, este una veche, considerată tot mai discutabilă de către ecologişti, presupunând explozii subterane ce au drept rezultat contaminarea apei, un proces ireversibil – aminteşte analistul argumentele presei.

Opoziţia faţă de fracturarea hidraulică s-a construit de ceva timp în România. John Daly se întreabă cine are dreptate? Corporaţiile energetice multinaţionale, care preferă să nu lucreze în lumina reflectoarelor publicităţii, guvernele ţărilor care duc lipsă de energie şi care doresc autonomie, sau activiştii care se opun unor proceduri periculoase pentru mediu?

Dacă fracturarea este un potenţial avantaj pentru România, de ce această secretomanie? Oare autorităţile de la Bucureşti sau Chevron vor lumina populaţia? Aşa cum se spune în cafenele din Bucureşti: „Nu contaţi pe asta”,
scrie în final Daly.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata