Robert Turcescu propune un Congres naţional anual al jurnaliştilor

Jurnalistul Robert Turcescu a pledat, joi, 3 mai, la dezbaterea cu tema „Vocea jurnalistului în vacarmul social şi politic”, pentru organizarea unui Congres naţional anual al jurnaliştilor la Sala Palatului.

Dezbaterea, organizată de Grupul pentru Dialog Social (GDS) şi Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România a fost prilejuită de Ziua Mondială a Libertăţii Presei.

Robert Turcescu susţine că este necesară o coagulare a presei, după ce, mulţi ani, jurnaliştii au fost despărţiţi de „paliere de vârstă, de genuri de presă, de afinităţi politice”. „Un astfel de eveniment ar da apartenenţa la breaslă, să ne cunoaştem, să facem un recensământ al celor care lucrează în breaslă, să avem o carte de presă.(…) Avem nevoie de coagularea presei pentru că acestă meserie va fi, din ce în ce mai des, supusă unui proces de denigrare”, a spus Robert Turcescu, a cărui zi de naştere coincide cu Ziua Mondială a Libertăţii Presei.

El consideră că meseria de ziarist trebuie definită de oamenii din breaslă, iar procesul de coagulare a presei să se întâmple în cel mult doi-trei ani. „Coagularea nu poate avea loc numai prin asociaţii profesionale de tip sindical. Este nevoie de cele (n.r. asociaţii) care să colecteze derapajele din presă”, a spus Turcescu, adăugând că la acest Congres (sau convenţie) jurnaliştii trebuie să îşi asume anual câte un obiectiv.

Mărturisind că a venit deseori la GDS după 1994, când a cunoscut „fascinat” atmosfera de la Grup, Robert Turcescu şi-a exprimat dezacordul cu „jurnalismul de haită practicat în prezent, când e foarte greu să mai marchezi o exclusivitate”. „Se întâmplă lucruri uluitoare cu o viteză extraordinară. Cred că jurnalismul se schimbă, suntem într-un moment de răscruce pentru această meserie. Am trăit două vieţi în jurnalism: înainte de apariţia internetului în redacţie şi după introducerea internetului în redacţie. Sunt permanent conectat la aceste tehnologii. Tehnologia ne ajută ca jurnalişti, dar nu trebuie să ne înlocuiască ca jurnalişti”, a mai spus Turcescu.

Jurnalistul a asemuit presa de astăzi, cu ‘un fum de ţigară’. „Nu dau vina pe internet pentru starea în care se află astăzi presa în România sau pentru superficialitatea cu care este tratată, în momentul de faţă, în presă, actualitatea românească. Vina este, dacă vorbim despre o vină, împărţită între jurnalişti, care au devenit superficiali sau prea uşor de cumpărat de ‘comandamentele de natură editorială’ ale redacţiilor care îi împing către ştiri cu audienţă mare şi societatea românească (…)”, a spus Robert Turcescu.

El a subliniat că presa din România supravieţuieşte cu greu din cauza condiţiilor economice. „E aproape miraculos cum cu bugete de publicitate atât de anemice mai supravieţuiesc sute de televiziuni, radiouri şi ziare. (…) Aproape toate mijloacele de informare în masă, din nefericire, supravieţuiesc prin compromisuri de natură editorială, prin stipendieri prin prisma factorului politic, prin aranjamente ale patronilor care folosesc media pe care o patronează în încercarea de a avea un argument în plus în negocierile pe care le au pentru alte business-uri din care îşi extrag seva financiară”, a spus Turcescu.

Jurnalistul a recunoscut că „a avut perioadele sale de depresie în ceea priveşte practicarea acestei meserii”, care „uneori îl mai bântuie”. „De foarte multe ori am avut în gând să abandonez proiectul de viaţă profesională în zona jurnalisticii pentru că mi se părea că lucrurile pe care încerc să le clădesc în felul în care am fost educat în şcolile pentru această meserie nu se mai potrivesc mai deloc cu ceea ce se întâmplă în momentul de faţă în practicarea acestei profesii”, a spus Turcescu, adăugând că aceeaşi depresie „îi bântuie” şi pe alţi jurnalişti.

Deputatul PDL Theodor Paleologu, prezent la dezbatere, a susţinut ideea unui astfel de congres. „E foarte bună ideea unui Congres al jurnaliştilor, dar el nu va schimba nimic. Va fi o psihoterapie colectivă. Măcar ar fi un început pentru că în societatea românească nu se vorbeşte şi se iscă multe conflicte din non dialog”, a spus Paleologu.

Pe de altă parte, Theodor Paleologu a mărturisit că, deşi acordă un timp foarte redus televizorului, a cunoscut atât „jurnalişti superficiali” cât şi „jurnalişti oneşti, talentaţi şi inteligenţi”.

El a subliniat că experienţele personale cu jurnaliştii de radio „au fost mai curate” decât cei din presa scrisă sau din televiziune şi a elogiat ziaristul de radio sau de agenţie care îşi face meseria „admirabil”, fără să fie la fel de cunoscut ca cel de televiziune. „În trei ani şi jumătate de când am intrat în viaţa publică mi-am alcătuit o listă, şi nu scurtă, cu ziarişti de încredere, cu caracter şi inteligenţi”, a spus Paleologu.

De asemenea, deputatul PDL a relatat că după ce a fost calomniat într-un cotidian central a fost sfătuit de un avocat specializat în cazuri din media să nu ia în seamă acest incident, întrucât „nimeni nu le mai ia în seamă”, drept dovadă fiind scăderea considerabilă a dosarelor de calomnie de presă de la câteva sute pe an la câteva zeci.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.