Andrei Marga: În ultimele săptămâni, opoziţia explicită privind aderarea României la Schengen s-a atenuat

0

Ministrul Afacerilor Externe, Andrei Marga, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că, în ultimele săptămâni, opoziţia explicită în privinţa Schengen s-a atenuat şi că există mai multă disponibilitate a diferitelor ţări europene de a observa dezvoltările pozitive care au loc în România în ceea ce priveşte aplicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

În planul relaţiilor bilaterale, şeful diplomaţiei române vorbeşte despre colaborarea cu ţările vecine, dar şi despre abordările în relaţia cu Federaţia Rusă, Franţa şi Germania.

AGERPRES: Domnule ministru aţi preluat portofoliul Externelor de mai puţin de o lună, printre primele decizii a fost aceea ca Luminiţa Odobescu şi Bogdan Aurescu să rămână secretari de stat. Ce v-a determinat să faceţi totuşi schimbări?

Andrei Marga: Se ştie prea bine că odată cu noul Guvern vin şi schimbările de secretari de stat şi de multe ori şi de alte funcţii. Se ştie, pe de altă parte, că, în marea parte a democraţiilor, secretarii de stat sunt reprezentanţi politici, ei sunt personalităţi politice în rolurile respective. La MAE se asigură şi o continuitate cu ceea ce a fost pentru că politica externă nu e atât de fluctuantă în raport cu schimbările Guvernului.

Dincolo de aceste aspecte am cerut partidelor care compun USL să reflecteze asupra ocupării funcţiilor de secretari de stat în aşa fel încât să asigurăm suportul politic pentru fiecare. Până la această oră suportul politic s-a dat pentru Bogdan Aurescu, Luminiţa Odobescu şi pentru Dan Petre. Dacă noua organigramă a ministerului se va adopta şi eu sper că se adoptă, atunci va mai fi încă un secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul şi pentru alte capitole ale relaţiilor externe. Aceasta este situaţia şi aceasta este motivaţia.

AGERPRES: Acest posibil nou secretar de stat ar veni dinspre sfera politicului sau ar fi un tehnocrat care nu ar avea nicio legătură cu politicul?

Andrei Marga: Este de discutat ce înseamnă tehnocrat. Tehnocrat, dacă luăm accepţiunea generală, este pe lângă multe altele şi un profesionist foarte bun. Acum nu trebuie să credem că cei care sunt în partide nu sunt profesionişti foarte buni.

De multe ori, o personalitate politică este şi o personalitate profesională foarte proeminentă şi aici nu am întrebat pe cineva dacă are sau nu are carnet de partid. Ce i-am întrebat se referea la pregătirea profesională, iar în cazul secretarilor de stat ceea ce am cerut a fost suportul politic. Dacă un secretar de stat are suportul politic al unui partid este suficient. Secretarii de stat care reprezintă forţe politice, partide nu sunt neapărat membri de partid.

AGERPRES: Fostul ministru de Externe Teodor Baconschi vă acuză că aţi politizat MAE, tocmai pentru schimbarea unor secretari şi numirea pe criterii politice a altora. Cum răspundeţi?

Andrei Marga: Îi rog pe cei care iau în seamă afirmaţiile necugetate ale lui Teodor Baconschi să verifice dacă stau lucrurile aşa sau nu. Dacă cineva verifică va vedea că în fiecare din propoziţiile lui Teodor Baconschi este un fals. De aceea, nici nu mai continui discuţiile cu el.

Este sub demnitatea mea să discut nişte falsuri. Nu este adevărat ce spune el şi nu este nicio probă. El acuză acolo multe lucruri care sunt fanteziile lui, să nu zic altfel, iar fanteziile trebuie să fie clare. Pe noi ne interesează adevărul.

AGERPRES: Aţi decis o analiză a personalului consular motivând că în ultimii ani s-au făcut unele numiri pe criterii de afinitate politică. Care sunt rezultatele preliminarii? De asemenea, aţi vorbit despre rechemarea unor consuli din Italia, să ne aşteptăm şi în cazul consulatelor României din alte ţări?

Andrei Marga: Nu este vorba de o campanie, nu este vorba de a lua totul de la capăt. MAE are o reţea de ambasade, consulate, în general de reprezentanţe în care funcţionează mulţi specialişti excelenţi, mulţi oameni care depun o muncă cu profesionalism integral, cu devoţiunea completă faţă de ţară, faţă de interesele ţării noastre.

Dar, reiterez că s-au făcut şi desemnări pe alte criterii decât profesionalismul, iar Italia ne-a arătat foarte clar recent. Îmi pare rău că trebuie să o spun că o persoană pentru merite legate de activistica politică, care este şi ea importantă, a devenit consul undeva şi acolo, după multe zile, nu a reuşit să afle că unul din românii arestaţi este în situaţia în care se ştie.

Dacă mergem consuli într-o ţară este bine să învăţăm limba ţării respective, să încercăm să ne adaptăm la condiţiile de acolo. Altfel, diplomaţia nu are eficienţa dorită. Nu se pot învăţa toate limbile, dar totuşi limba italiană se cuvine să o învăţăm mai ales că ţinem şi noi de familia latinităţii. Au fost rechemări din Italia şi vor mai fi. Dar, nu este o campanie îndreptată împotriva cuiva. Este vorba de a aduce la normal lucrurile. Normalizarea este ţinta noastră şi nu vreo campanie.

AGERPRES: Spuneaţi că vor mai fi rechemări. Puteţi să detaliaţi?

Andrei Marga: Vor fi rechemări dictate şi de considerentul că s-a isprăvit perioada. Dacă ne uităm pe hârtii, sunt oameni care sunt de opt ani în posturile respective. Or, există nişte reglementări, patru ani este perioada. Pe de altă parte, am vrea să fie consulate mai active, mai implicate în ceea ce se întâmplă la faţa locului.

Vrem să deschidem, pe cât posibil, spre concursuri aceste poziţii, pentru că nimeni nu are dreptul să monopolizeze ocuparea acestora, trebuie să fie accesibile pe o scară mai mare cetăţenilor români şi România are mulţi cetăţeni calificaţi pentru aceste funcţii.

AGERPRES: Aţi avut discuţii cu preşedintele Traian Băsescu cu privire la numirile de ambasadori în ţările în care posturile nu au fost încă ocupate? Ne puteţi da câteva detalii?

Andrei Marga: Am discutat o parte dintre lucruri, vor mai fi discuţii. Suntem în situaţia în care facem o evaluare. Sunt multe ambasade unde nu există ambasador, multe ambasade în care personalul a fost descompletat. Nu vă ascund că şi în ambasade se văd efectele profund negative ale tăierilor brutale de posturi care au avut loc în 2009 – 2010. Sunt ambasade care sunt în imposibilitatea de a lucra. Noi discutăm de imaginea României, ori în multe ambasade s-a tăiat postul de ataşat cultural, care era mai legat de această preocupare.

Facem o evaluare a nevoilor din ambasade şi vom discuta cu toate forţele implicate, inclusiv cu şeful statului, care numeşte, potrivit Constituţiei, ambasadorii. Pe de altă parte, în ambasade sunt şi alte probleme care, din păcate, nu au fost puse în discuţie. În ultimele săptămâni am putut vedea şi la Strasbourg şi la Praga şi la Tel Aviv clădiri într-o stare de degradare, clădiri asupra cărora nu s-a mai acţionat cu reparaţiile necesare sau consolidările necesare.

Facem o evaluare completă a ambasadelor şi vom propune soluţii. Într-adevăr sunt pe rol numirile mai multor ambasadori în mai multe ţări, chiar apropiate, care nu au încă avizul Comisiei de politică externă a Parlamentului. Noi am început discuţia cu Parlamentul să se ia în discuţie aceste candidaturi şi în cazul în care se dă avizul foarte rapid să trimitem la post oamenii.

AGERPRES: Există o viziune comună şi un consens între preşedintele Traian Băsescu şi dvs cu privire la strategiile politicii externe ale României pentru anul 2012?

Andrei Marga: România pe plan internaţional este firesc să apară cu o voce şi nu cu mai multe voci. Aceasta este prima opţiune. A doua opţiune: este constituţional şi este datoria noastră a celor implicaţi în acest sector al politicii externe să conlucrăm, să schimbăm argumente, să căutăm soluţii, să testăm soluţiile încât la urmă să se obţină vocea care reprezintă România.

Trebuie să ajungem la un record al punctelor de vedere, al argumentelor pentru a exprima concludent poziţia României în afară, iar până acolo se poate discuta şi este normal să se întâmple, aşa se întâmplă în orice ţară. Această discuţie este prevăzută şi de Constituţie care pune răspunderea politicii externe pe trei umeri – Parlament, Guvern, Preşedinţie.

AGERPRES: Tocmai v-aţi întors dintr-o vizită oficială în Israel. Care sunt rezultatele acesteia?

Andrei Marga: A fost o vizită extrem de fructuoasă şi aş putea rezuma rezultatele în felul următor: în primul rând s-a elevat nivelul relaţiilor dintre România şi Israel la rangul unei cooperări extinse, iar această cooperare extinsă graţie numeroaselor iniţiative care s-au propus de către noi, de partea israeliană şi care au fost profilate în urma discuţiilor. De exemplu, în domeniul economic foarte curând se vor reuni experţi de la Ministerul Economiei din România, experţi israelieni pentru a deschide mai mult poarta spre investiţii israeliene în economia românească.

AGERPRES: În privinţa masacrului din oraşul sirian Houla, România se alătură demersurilor altor ţări privind expulzarea diplomaţilor sirieni?

Andrei Marga: În acest moment, Ministerul de Externe a remis autorităţilor statului, Preşedinţiei şi primului-ministru, propunerea de expulzare a ambasadorului Siriei şi rechemarea ambasadorului României, precum şi continuarea funcţionării serviciilor consulare, astfel încât populaţia din Siria, care deţine paşapoarte româneşti, cetăţenii români aflaţi în Siria să poată beneficia de asistenţa normală din partea serviciilor noastre externe.

AGERPRES: În privinţa relaţiilor cu vecinii există chestiuni pendinte?

Andrei Marga: Cu Bulgaria vom avea foarte curând o discuţie la Sofia. Va fi o vizită la Sofia pentru a aduce la zi cooperarea care există cu Bulgaria, nu sunt chestiuni litigioase aici sau chestiuni care despart cumva cele două ţări. Dimpotrivă, există o cooperare. În legătură cu Ungaria, cooperările se desfăşoară, chiar dincoace de discuţiile care au avut loc cu privire la reînhumarea unei personalităţi a politicii Guvernului Szalasi din perioada interbelică.

Contactele se desfăşoară normal. În legătură cu Moldova aţi observat că ieri (miercuri – n.r) s-a făcut un mare pas înainte de către Guvernul României luându-se hotărârea privind legarea reţelelor de gaz metan şi în legătură cu această decizie se pregătesc deciziile pentru a lega reţelele electrice, comunicaţiile pe fibră optică.

Totodată, se discută facilitarea regimului de vize în relaţia cu Republica Moldova la nivelul practicilor din UE. L-am invitat pe ministrul de Externe al R. Moldova, dl Leancă, să facă o vizită la Bucureşti pentru a discuta planul de acţiuni şi punerea în aplicare a acestui ‘action plan’ de concretizare a Parteneriatului strategic dintre România şi Republica Moldova şi pentru a explora şi alte oportunităţi de cooperare. Există o hotărâre de instalare a acelui laborator de examinare a produselor, realizat în cooperare de România, Israel şi Republica Moldova, şi sperăm ca foarte curând să facem paşi spre achiziţionarea acelui laborator în beneficiul Republicii Moldova. Vizita domnului Leancă ar putea să fie în luna iunie sau iulie.

AGERPRES: Vă pronunţaţi pentru o revitalizare a relaţiilor cu Rusia. Care sunt paşii în acest sens?

Andrei Marga: Un moment foarte important îl reprezintă discuţiile la nivel înalt care vor avea loc în 3 – 4 iunie între UE şi Rusia în vederea elaborării şi semnării unui nou acord care să înlocuiască acordul semnat în 1997. Rusia este parte a parteneriatului pentru modernizare în relaţiile cu UE, iar noi ca ţară membră a UE avem de asemenea un plan de acţiuni în această direcţie. Rusia a aderat la Organizaţia Mondială a Comerţului. Rusia în relaţia cu UE este preocupată să obţină o liberalizare a vizelor de scurtă durată.

În acest cadru operăm şi noi şi acţionăm. În particular, România a semnat un parteneriat de colaborare în domeniul educaţiei, care este un semn bun, cred eu, şi o premisă bună pentru a continua o cooperare mai veche. În acest moment, după ce am avut o discuţie şi cu ambasadorul Rusiei, ne preocupăm să mărim posibilităţile de recunoaştere reciprocă de către ruşi şi români şi lucrăm la realizarea acestei idei – un centru cultural rus la Bucureşti şi un centru cultural românesc la Moscova -, lucrăm la organizarea unui forum civic România – Rusia, dar lucrăm şi la a identifica oportunităţile actuale de afaceri între România şi Rusia.

O cooperare economică România – Rusia, o folosire de către România a pieţei considerabil de mari a Rusiei sunt lucruri care pot aduce beneficii ambelor ţări. Ne preocupă reluarea dialogului diplomatic, politic, şi după instalarea guvernului Medvedev la Moscova sunt convins că vom avea discuţii cu reprezentanţii Rusiei şi vom căuta împreună oportunităţi de colaborare, înainte de orice, în domeniul economiei şi al comerţului.

AGERPRES: În planul politicii regionale se pare că cel puţin în materie de securitate România şi Rusia nu au o abordare convergentă. Există căi de armonizare?

Andrei Marga: Chestiunea mai ascuţită se referă la scutul antirachetă. Aici noi vom continua să facem eforturi pentru a convinge Rusia că scutul antirachetă nu este îndreptat nicidecum împotriva Rusiei şi că el nu ar trebui să afecteze în vreun fel relaţiile româno – ruse. Eforturile noastre sunt în această direcţie şi eu cred că această argumentare va avea ecou.

AGERPRES: Ce şanse sunt ca piaţa rusă să se deschidă pentru produsele româneşti, având în vedere că, economic, relaţiile româno-ruse sunt, mai degrabă, în avantajul Rusiei?

Andrei Marga: Situaţia aceasta nu este numai în relaţia cu Rusia, ci este şi în relaţia cu alte ţări. Opinia mea este că noi trebuie să realizăm destul de repede o analiză şi să vedem ce îşi propune economia României să realizeze pentru export în următorii 4 – 5 ani, poate mai mulţi ani. Trebuie o proiecţie a acestei prezenţe.

Am fost uimit să constat că şi în relaţiile cu Cehia, o relaţie comercială care a urcat în ultimii ani, dar care totuşi ne dă un deficit de vreo 600 de milioane de euro. România exportă mai puţin decât importă. Ce e de făcut în relaţia cu Rusia este ceea ce este de făcut şi în relaţia cu alte ţări şi anume: regândită economia României şi hotărâte nişte priorităţi pe care ea să meargă şi care sunt capabile să dea produse competitive pe pieţe.

Cât priveşte relaţia cu piaţa rusă, datele arată că sunt produse româneşti care sunt dorite. Mobila românească poate concura nu numai pe piaţa rusă, ci şi pe alte pieţe şi o producţie de mobilă mai susţinută în România cred că ar fi o soluţie. Sunt produsele de sticlă, pe bază de porţelan, produse agricole, se pot gândi şi alte produse care ar putea să intre pe piaţa rusă. Sunt şi produse bazate pe o manufacturare complexă, produse industriale complexe. Analiza aceasta trebuie făcută în cazul mai multor ţări. Noi avem un deficit comercial care trebuie să ne preocupe.

AGERPRES: După momentul semnării la Bruxelles a Protocolului cu Serbia, care sunt evoluţiile în privinţa respectării drepturilor minorităţilor? Aţi stabilit un dialog cu omologul dvs sârb pe acest subiect?

Andrei Marga: Evoluţiile sunt şi la faţa locului, dar nu le descriu acum. Înaltul comisar pentru minorităţi, dl Vollebaek, a preluat sub autoritatea domniei sale organizarea unei discuţii, încât să se găsească soluţii. Pe de altă parte, România şi Serbia au semnat un protocol în această materie a protecţiei minorităţilor, iar dacă acesta se aplică atunci lucrurile intră în normal.

AGERPRES: Vizavi de Schengen, care sunt semnalele primite până acum? Se va concretiza anul acesta aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie, în contextul în care mai sunt probleme cu Olanda?

Andrei Marga: În ultimele săptămâni, opoziţia explicită s-a atenuat. În ultimele săptămâni, există mai multă disponibilitate a diferitelor ţări europene de a observa dezvoltările pozitive care au loc în România în ceea ce priveşte aplicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Sunt fapte care s-au întregistrat în România, de pildă şi în domeniul luptei împotriva corupţiei, în domeniul limitării şi combaterii marii corupţii, al transparenţei justiţiei. Sunt fapte pozitive care s-au întrunit. Facem eforturi şi astăzi am avut o şedinţă sub conducerea primului-ministru la Ministerul de Justiţie cu toate forţele implicate în aplicarea Strategiei Anticorupţie care este o parte a MCV. Aplicarea unei strategii cum este cea a anticorupţiei este, în primul rând, în avantajul României, a cetăţenilor români.

Doi, o astfel de luptă este luată ca indicator al ţării noastre spre o normalitate sub aspectul promovării justiţiei. Pot să vă spun că raportul care vine în iulie promite să fie mai pozitiv. Noi sperăm să fie suficient de pozitiv încât să ne îndreptăm spre o decizie în septembrie la aşa-numitul JAI mai favorabilă. Deocamdată trendul este pozitiv. Să sperăm că-l vom menţine şi facem toate eforturile să-l menţinem, astfel încât în decembrie să facem un pas major în acest domeniu. Schengen are implicaţii umanitare, dar şi în încurajarea investitorilor. Ambele implicaţii ne interesează foarte mult.

AGERPRES: Care va fi evoluţia relaţiilor României cu Franţa în contextul alegerii preşedintelui Francois Hollande?

Andrei Marga: Am avut o discuţie cu dl Laurent Fabius la Chicago şi dânsul a spus, între altele, foarte simplu, că Franţa nu va mai politiza chestiuni care sunt relative la prezenţa de copii izolaţi pe străzile marilor oraşe din Franţa, chestiuni legate de ceea ce fac unii concetăţeni în această ţară.

Pe de altă parte, dl Laurent Fabius a exprimat preţuirea pentru eforturile care se fac în România în direcţia aplicării MCV, încât sub acest aspect ne aşteptăm să putem coopera foarte bine cu reprezentanţii Franţei pe aceste probleme ţinând de justiţie, de tot acest pachet care duce la Schengen. Sub alte aspecte, preocuparea ţărilor noastre, şi în urma discuţiei cu dl ministru de Externe al Franţei, este să repunem în mişcare Francofonia.

Trăim într-o lume în care lingua franca este engleza, o lume în care părinţii îşi dau copiii la învăţat limbi străine, în mod automat la engleză. Părerea mea simplă este că e păcat că noile reglementări din Legea educaţiei nu încurajează suficient învăţarea mai multor limbi. Când spun aceasta am în vedere şi opinia foarte înţeleaptă a unor ambasadori care au observat că România, cu politica lingvistică înscrisă şi în legislaţie, riscă să îşi reducă un avantaj pe care l-a avut cu multe generaţii, inclusiv cu cele din care facem noi parte, care au fost încurajate să înveţe două limbi. Suntem preocupaţi să relansăm Francofonia, care reprezintă un avantaj pentru români.

Ne interesează şi prezenţa economică franceză şi vom examina cu autorităţile franceze şi există disponibilitatea în acest sens. A fost un pas mare venirea Renault la Mioveni, a firmei Societe Generale în sistemul bancar, venirea altor firme. Şi în cazul Franţei noi considerăm că o prezenţă mai amplă este benefică pentru România. România este o ţară care, la această oră, trebuie să absoarbă cât mai multe investiţii externe şi trebuie să-şi exporte produsele pe o piaţă mai largă şi într-un volum mai mare.

AGERPRES: Cum se poziţionează România faţă de abordările franco-germane referitoare la criză: austeritate vs. măsuri de impulsionare a creşterii?

Andrei Marga: Are loc o stilizare între ceea ce este numită politica austerităţii şi politica creşterii, iar politica austerităţii a fost pusă automat în seama Germaniei. Dacă ne uităm atent, vom observa că Germania, în toţi aceşti ani, a urmat o creştere. Germania a avut o creştere de cel puţin 1,6 – 1,9%. Este adevărat că Germania a recomandat o disciplină bugetară pentru toate ţările europene. În alt caz, dacă un stat clachează financiar, unde se duce să ceară bani, la germani bineînţeles. Germania a dorit să prevină situaţia aceasta.

Ceea ce s-a numit politică de austeritate este politică de disciplină financiară, care este naturală. Ceea ce Franţa a propus este ca în mod rezonabil să se relanseze şi programe de creştere economică, pentru că unele ţări au crezut că vor combate criza aplicând reţete de reduceri de cheltuieli bugetare.

Or, se vede bine că din simple reduceri de cheltuieli bugetare nu rezultă creştere economică. Dacă vrem să ieşim din criză, dacă vrem să evităm cât mai putem evita criza, atunci este bine să avem măsuri de creştere economică. Nu este această opoziţie între disciplină financiară şi creştere economică. Guvernul Victor Ponta, se poate vedea pe documente, de la început a spus disciplină financiară, aceasta este naturală, dar creştere economică, ce trebuie să scoată România din criză.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.