Reprezentanţii organizaţiilor de mediu au protestat faţă de exploatarea gazelor de şist în România

0

Asociaţia „România fără ei”, membră a Alianţei „România Km.0”, alături de o serie de ONG-uri de mediu, au protestat, joi seară, 31 mai, în Bucureşti, timp de aproape două ore, şi au cerut clarificarea situaţiei exploatării gazelor de şist în România.

La eveniment, la care au participat protestatari sosiţi din mai multe judeţe din ţară – Constanţa, Vaslui, Sibiu, Arad, Iaşi, Olt, Neamţ, Alba, Dolj, dar şi Bucureşti, a debutat cu un miting organizat în Piaţa Victoriei, timp de o oră.

Ulterior, protestatarii au pornit într-un marş de protest către reşedinţa ambasadorului SUA la Bucureşti, situată la intersecţia Şos. Kiseleff cu strada Arh. Ion Mincu, cu scopul de solicita retragerea acreditării acestuia pentru afirmaţiile făcute în timpul mitingurilor organizate în luna ianuarie, în Piaţa Universităţii.

„Protestăm faţă de atitudinea autorităţilor în ceea ce priveşte exploatările gazelor de şist şi a faptului că nu au curajul să ia decizia de a spune nu. România trebuie să suspende definitiv acest tip de exploatare, cum s-a întâmplat şi în alte ţări, ca Bulgaria sau Franţa. Sunt zone în România unde dacă apa ia foc dacă aprinzi un băţ de chibrit”, a declarat, George Epurescu, reprezentantul Asociaţiei „România fără ei”.

Acesta a adăugat că un alt obiectiv al protestului organizat joi seară a fost retragerea acreditării ambasadorului SUA în România, Mark Gitenstein, dar şi anchetarea celor care au agresat, în ianuarie, manifestanţii din Piaţa Universităţii.

„Solicităm retragerea acreditării ambasadorului american pentru jignirile aduse cetăţenilor români din Piaţa Universităţii în ianuarie, ingerinţele în politica internă, dar şi în sistemul de justiţie, vezi cazurile Morar şi Macovei”, a menţionat Epurescu.

Participanţii la miting au înaintat o scrisoare Guvernului în care prezintă situaţia exploatării gazelor de şist la nivelul instituţiilor europene, o scrisoare prin care cetăţenii români cer retragerea acreditării oficialului american, precum şi o copie a scrisorii înaintate preşedintelui SUA privind retragerea de la post a lui Mark Gitenstein.

În Franţa, în primăvara anului 2011, Parlamentul a interzis explorarea şi exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică. Ulterior, Guvernul a anulat drepturile de explorare a gazelor de şist acordate în 2010.

În Bulgaria, deşi în iunie 2011 Guvernul acordase dreptul companiei Chevron să înceapă operaţiuni petroliere de identificare a unor zăcăminte de gaz neconvenţional folosind metoda de fracturare hidraulică în zona Novi Pazar din nord-estul Bulgariei, în urma intensei opoziţii a organizaţiilor neguvernamentale şi a comunităţii locale, pe 18 ianuarie 2012, Parlamentul bulgar a interzis folosirea metodei de fracturare hidraulică, precum şi a oricărei tehnologii similare, în explorarea şi exploatarea gazelor şi petrolului.

În plus, la data de 11 aprilie 2012, Parlamentul bulgar a modificat legea privind protecţia mediului prin instituirea obligaţiei de efectuare a studiului de impact asupra mediului inclusiv în faza de prospecţie a hidrocarburilor neconvenţionale.

Exploatarea acestor formaţiuni prezintă cele mai ridicate riscuri de mediu, aşa cum se arată într-un studiu privind impactul extracţiei gazelor de şist şi a petrolului de şist asupra mediului şi a sănătăţii, efectuat de Direcţia de Tematici şi Politici Interne din cadrul Parlamentului European, în iunie 2011.

Metodele de fracturare hidraulică presupun o serie de riscuri asupra mediului, dintre care unele nu au fost aprofundate şi înţelese suficient până la acest moment. În plus, este foarte posibil ca amprenta de carbon a gazului de şist să nu o depăşească doar pe cea a gazului convenţional, ci chiar pe cea a cărbunelui.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.