Cine să mai facă proiecte de cercetare-dezvoltare, în România?

0

– Numărul de salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare din România este în continuă scădere în sectorul întreprinderi şi în cel guvernamental, se arată în studiul ‘Prioritizarea politicilor Uniunii Europene prin prisma avantajelor produse de acestea pentru România, în perspectiva participării la negocierile desfăşurate în cadrul procesului de revizuire a bugetului comunitar’, realizat de Centrul Român de Politici Economice – CEROPE.

În paralel, în sectorul învăţământului superior numărul de salariaţi este în creştere.

Astfel, dacă în 2005 erau 13.040 cercetători în ştiinţe inginereşti şi tehnologice, în 2010 numărul acestora a scăzut cu 10,1%, la 11.718.

Cercetătorii în ştiinţe naturale şi exacte a scăzut, de asemenea, cu 17,2%, de la 6.238 în 2005, la 5.163 în 2010.

În ceea ce priveşte ştiinţele medicale, de la 3.311 cercetători, numărul a crescut la 3.491, cu 5,4%, iar la ştiinţe agricole de la 1.770, a crescut cu 21,7%, la 2.154.

Creşteri ale numărului de cercetători s-au înregistrat şi în ştiinţe sociale de la 3.833, la 5.376, şi la ştiinţe umaniste de la 1.416 la 2.805.

‘Evoluţia numărului cercetătorilor pe domenii ştiinţifice este o oglindire a migraţiei personalului din domeniul tehnic către alte ţări şi este o altă sursă de îngrijorare pentru modul în care România poate transpune cercetarea inginerească în produse şi servicii cu succes comercial. (…)

Este aproape o certitudine că, fără intervenţia statului în dezvoltarea cercetării, proiectele valoroase care există în prezent în România vor fi cumpărate de investitori străini sau vor fi abandonate la stadiul de proiect, fără a avea vreodată şansa de a fi transpuse într-un succes comercial.

Posibilele finanţări private prin intermediul creditelor bancare vor fi limitate în următorii ani, din cauza noului cadru internaţional, mult mai restrictiv, care va pune presiune pe capitalul bancar şi pe calitatea activelor (Basel III, testele de stres derulate de European Banking Authority, Dodd-Frank Wall Street Reform). Totodată, dezvoltarea cercetării prin intermediul unor investiţii de tipul venture capital va fi supusă unor restricţii severe din partea investitorilor privaţi care analizează, de regulă, câteva zeci de proiecte înainte de a selecta unul singur’, se arată în document.

Potrivit acestuia, suma totală propusă de Comisia Europeană (CE) pentru cercetare şi inovare pentru perioada 2014-2020 (Common Strategic Framework for Research and Innovation) este de 80 de miliarde de euro, în creştere de la 59,3 miliarde euro în intervalul 2007-2013 (fără politica de coeziune).

‘Documentele Comisiei Europene arată că performanţa Europei în domeniul cercetării şi inovării se află în urma celei a Statelor Unite ale Americii şi Japoniei, în timp ce China, Brazilia şi India recuperează decalajele într-un ritm rapid.

Datele statistice confirmă acest lucru – UE alocă pentru cercetare 2% din PIB, în timp ce SUA şi Japonia alocă 2,79% şi respectiv 3,45% din PIB. Discrepanţele dintre ţările UE sunt foarte mari – România alocă doar 0,47% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare, cel mai puţin din UE, în timp ce Finlanda alocă 3,87% din PIB’, se arată în studiul CEROPE.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.