O absorbţie de 60% a fondurilor europene ar putea determina o creştere a PIB potenţial cu 3,6% pe an

0

O absorbţie de 60% a fondurilor europene ar determina o creştere a Produsului Intern Brut potenţial de 3,6% pe an în condiţiile în care, în lipsa oricărei absorbţii de fonduri europene, PIB potenţial pentru România este estimat că avanseze cu circa 2% pe an, potrivit studiului „Prioritizarea politicilor Uniunii Europene prin prisma avantajelor produse de acestea pentru România, în perspectiva participării la negocierile desfăşurate în cadrul procesului de revizuire a bugetului comunitar”, realizat de Centrul Român de Politici Economice – CEROPE.

O absorbţie de 100% a fondurilor europene ar corespunde unei creşteri a PIB potenţial de 4,4 la sută pe an. „Rezultate notabile se obţin datorită absorbţiei superioare de fonduri europene şi în ceea ce priveşte crearea de noi locuri de muncă (un plus de 20.200 persoane/an în cel mai optimist scenariu), dar şi în privinţa veniturilor bugetare nete, după scăderea contribuţiei României la bugetul UE (un plus de 1,2 miliarde euro/an în cel mai optimist scenariu).

Urmând exemplul altor state, organizarea absorbţiei fondurilor europene ar trebui să se facă, într-o primă etapă, centralizat, conferind puteri sporite Ministerului Afacerilor Europene. Numai după ce structurile descentralizate vor acumula suficientă expertiză şi resurse financiare se va putea trece la o organizare de tip mixt”, se arată în document.

Potrivit sursei citate, în procesul de negociere a modificărilor aduse Bugetului UE pentru perioada 2014-2020, România ar trebui să îmbine abordarea principială cu cea pragmatică.

„De exemplu, abordarea principială ar putea avea în vedere favorizarea acelor elemente de negociere care sunt în concordanţă cu Strategia Europa 2020, dar şi a considerentelor economice faţă de cele sociale sau politice, având în vedere că Europa cunoaşte în primul rând o pierdere de competitivitate economică la nivel mondial.

Abordarea pragmatică ar trebui să ţină seama de limitările inerente impuse de criza economică şi financiară, precum şi de existenţa unor mari divergenţe de opinii pe fiecare problemă în parte, ceea ce va impune constituirea de alianţe ad hoc. Totodată, pragmatismul înseamnă a nu sprijini anumite politici care, dintr-un motiv sau altul, nu au nicio şansă de a fi adoptate (de exemplu, taxa pe tranzacţii financiare)”, explică studiul.

„Prioritizarea politicilor Uniunii Europene prin prisma avantajelor produse de acestea pentru România, în perspectiva participării la negocierile desfăşurate în cadrul procesului de revizuire a bugetului comunitar” a fost realizat de Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale a României, Lucian Anghel, preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti şi Gabriel Biriş, partener fondator al casei de avocatură Biriş Goran.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.