Raport CSM: ÎCCJ a funcţionat sub imperiul unor constrângeri de natură materială şi resurse umane insuficiente

0

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), deşi situată la vârful sistemului judiciar român, a funcţionat în mod constant sub imperiul unor constrângeri de natură materială şi al existenţei unor resurse umane insuficiente, este concluzia Raportului Inspecţiei judiciare, adoptat marţi de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit unui comunicat al CSM , Secţia pentru judecători a analizat şi aprobat, în şedinţa de marţi, Raportul privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de conducere ce decurg din legi şi regulamente pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţei, a calităţii corespunzătoare a serviciului de către judecătorii cu funcţii de conducere la ÎCCJ.

Controlul a fost dispus de CSM în iunie 2011 şi a avut drept scop evaluarea modului de îndeplinire a atribuţiilor sub aspectul activităţilor de organizare, coordonare, administrare şi control, verificările fiind efectuate în perioada 16 ianuarie – 6 februarie.

Raportul arată că activitatea instanţei supreme a fost marcată şi de adoptarea, prin Legea privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor şi Legea pentru punerea în aplicare a Legii privind Codul civil, a unor modificări importante sub aspectul competenţelor, ce au impus schimbări în modul de organizare.

„Adoptarea respectivelor modificări a sporit substanţial dificultăţile de personal cu care se confrunta instanţa, însă, prin efortul comun al tuturor judecătorilor, s-a reuşit implementarea instituţiilor introduse prin noile reglementări. În perioada care a făcut obiectul analizei, distinct de îndeplinirea atribuţiilor, multiple şi cu grad ridicat de complexitate, judecătorii desemnaţi în funcţia de preşedinte al ÎCCJ au fost chemaţi să răspundă şi unor provocări specifice perioadei în care au îndeplinit atribuţiile manageriale, precum şi unor imperative comune privind managementul instanţei supreme”, se menţionează în document.

CSM subliniază că îndeplinirea condiţionalităţilor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare a constituit, de asemenea, o preocupare constantă a conducerii instanţei, iar măsurile adoptate au vizat în concret îndeplinirea recomandărilor din rapoartele Comisiei Europene.

„Eficienţa măsurilor de management adoptate de conducerea instanţei supreme a fost constatată în Raportul intermediar privind progresele realizate de România în cadrul MCV din februarie, în cuprinsul căruia se reţine că în cadrul ÎCCJ a fost accelerată derularea proceselor privind cazurile de corupţie la nivel înalt, cu consecinţa pe termen lung a raţionalizării procedurilor judiciare şi a adoptării unor hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate fără întârzieri”, se spune în comunicat.

Raportul a evidenţiat faptul că, pentru diminuarea consecinţelor impuse de limitele de ordin material şi insuficienţa resurselor umane, au fost adoptate şi puse în practică soluţii manageriale adecvate, cu efect nu doar asupra funcţionării coerente a instanţei, ci şi asupra eficienţei activităţii acesteia, într-o perioadă în care se impunea ca instanţa supremă să facă dovada unor reale progrese sub aspectul îndeplinirii condiţionalităţilor MCV.

CSM precizează că unificarea practicii judiciare la nivel naţional, prin identificarea şi discutarea problemelor de drept soluţionate diferit şi gestionarea jurisprudenţei, prin inventarierea sistematică şi publicarea deciziilor relevante, au constituit o permanentă preocupare pentru conducerea secţiilor, în considerarea rolului ce revine ÎCCJ.

În privinţa resurselor materiale la dispoziţia Înaltei Curţi, verificările au evidenţiat faptul că sediul preluat de Înalta Curte în 1999 a devenit neîncăpător, numărul de birouri fiind insuficient, spaţiul destinat arhivelor fiind necorespunzător, iar numărul sălilor de şedinţă este cu mult sub necesarul instanţei.

În Raportul Inspecţiei Judiciare se subliniază, ca o concluzie, faptul că activitatea Înaltei Curţi se circumscrie dispoziţiilor legale şi regulamentare şi că deficienţele nesemnificative reţinute au fost determinate de insuficienţa resurselor umane în raport de volumul de activitate desfăşurat şi resursele materiale inadecvate.

„Raportul a reţinut că, deşi în ultimii 3 ani a funcţionat în mod constant cu deficit de personal şi care, în anumite perioade de timp, a fost semnificativ, ÎCCJ şi-a îndeplinit rolul constituţional de unificare a practicii judiciare, simultan cu desfăşurarea unei intense activităţi de judecată propriu-zisă”, mai arată CSM.

De asemenea, CSM a hotărât, printre altele, sesizarea Ministerului Justiţiei pentru sprijinirea demersurilor efectuate de conducerea ÎCCJ în vederea rezolvării prioritare a problemei sediului în care funcţionează, pentru asigurarea suportului financiar în vederea corelării schemei de personal cu volumul de activitate, competenţele instanţei supreme şi modificările legislative preconizate.

Consiliul a mai decis analizarea oportunităţii elaborării, în colaborare cu Înalta Curte, a unui Ghid de bune practici administrative în gestionarea dosarelor, având în vedere eficacitatea măsurilor administrative adoptate de conducerea instanţei supreme pentru soluţionarea cu celeritate a cauzelor de înaltă corupţie.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.