Alegeri legislative duminică, în Franţa, sub spectrul absenteismului

0

Duminică, 10 iunie, are loc în Franţa primul tur al alegerilor legislative, scrutin ce ar putea fi caracterizat de o rată ridicată de absenteism, preconizează RFI, care prezintă sistemul de vot în Franţa şi ce aşteaptă populaţia de la aleşii naţiunii.

Cei 577 de deputaţi francezi – 556 din Franţa metropolitană, restul din teritoriile de peste mări sau reprezentanţi ai francezilor care trăiesc în afara ţării – sunt aleşi pentru un mandat de 5 ani. Scrutinul este uninominal majoritar în două tururi, primul pe 10 iunie, al doilea o săptămână mai târziu. La alegerile de acum participă 6611 candidaţi, mai mult de 11 pe un loc.

Vârsta medie a candidaţilor este de 49 de ani şi jumătate, numele cel mai des întâlnit este „Martin” iar prenumele „Philippe”. Cel mai în vârstă candidat este o … candidată, o femeie pe nume Irene Akoum. Ea are 85 de ani şi candidează pe o listă dizidentă de dreapta pentru un mandat parizian.

Cel mai tânăr pretendent la un fotoliu de deputat este un tânăr de 18 ani – vârsta minimă pentru a candida – şi se prezintă în periferia Parisului sub eticheta partidului piraţilor.

Principala ocupaţie a candidaţilor, fără nicio surpriză, este cea de…pensionar. Există totuşi şi câţiva avocaţi, mai puţini dentişti şi nişte colegi de breaslă cu noi – 48 de jurnalişti, relatează RFI. Există chiar şi un pastor care vrea să devină deputat.

Dacă în teorie socialiştii promovează paritatea bărbaţi-femei, pe teren realitatea e puţin diferită. Nu însă ca la conservatorii din UMP care nu revendică deloc paritatea şi preferă să plătească amenzile prevăzute de lege. În actualul parlament, ales deci în 2007, nu sunt nici măcar 200 de femei alese.

Ca regulă generală, mandatul de deputat francez este incompatibil cu cel de senator, de deputat european, de preşedinte al Republicii, de membru al guvernului, al consiliului constituţional sau al consiliului superior al magistraturii.
Dacă nu există în constituţie o definiţie strictă a rolului deputatului, se consideră în general că un ales reprezintă toată naţiunea şi nu doar un teritoriu anume. Evident, deputatul francez – ca majoritatea colegilor săi din alte ţări – beneficiază de imunitate parlamentară destinată să-i garanteze independenţa şi libertatea de expresie.

La o lună după victoria lui François Hollande la prezidenţiale, rata de abesenteism riscă să atingă un record la aceste legislative. Potrivit ultimelor sondaje, 43 la sută dintre francezii cu drept de vot – circa 46 de milioane de alegători – ar putea rămâne acasă duminică.

De rata participării va depinde „tichetul de intrare” la turul doi. Pentru a putea lua parte la acest tur doi din 17 iunie, candidatul trebuie să obţină minimum 12,5 la sută din numărul celor înscrişi pe liste. În cazul unui absenteism de 43 la sută, „pragul de intrare” în turul doi ajunge la 22 de procente din sufragiile exprimate. Acest lucru va influenţa, va mări numărul de „triunghiulare”, alegeri la care vor participa la turul doi cel puţin trei candidaţi. Ipoteza este mai dezavantajoasă pentru conservatorii din UMP şi aliaţii lor decât pentru stânga.

Pentru socialişti, principala miză este obţinerea unei majorităţi parlamentare – după cea obţinută în toamnă în Senat – care să-i permită lui François Hollande să-şi aplice reformele promise. Majoritatea în parlamentul francez este de 289 de deputaţi, rămâne de văzut dacă socialiştii o vor obţine singuri sau cu ajutorul unor aliaţi – ecologişti sau comunişti. Analiştii exclud practic ipoteza unei victorii a dreptei care ar provoca o coabitare în Franţa.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.