Pentru ce este vinovat un copil de 6 ani cu ficat gras, diabet şi tensiune arterială?

0

Într-un şocant nou studiu publicat online pe Pediatrics, cercetătorii au descoperit că din 2000 până în 2008 numărul adolescenţilor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 19 ani, diagnosticaţi cu pre-diabet sau diabet a crescut de la 9 la 23%. Mark Hyman, doctor şi autor de bestselluri în domeniu, numeşte asta „diabesity”- epidemie de diabet cauzat de obezitate, arată Huffingtonpost.com. Cum de s-a ajuns aici?

 

Acum doar 15 ani, mai puţin de 3% dintre noile cazuri de diabet la copii erau tipul 2. În prezent, 50% dintre cazurile de diabet nou depistate sunt la copii.

În acest studiu efectuat pe 3.383 de copii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 19 ani, cea mai şocantă descoperire nu a fost explozia creşterii procentelor de pre-diabetici şi de diabetici copii, care ar fi suficient să ne oprească din ceea ce facem şi să devenim activişti în domeniul sănătăţii.

Cel mai înfiorător a fost faptul că 13% dintre copiii cu greutate normală au fost fie pre-diabetici, fie diabetici.

Este necesar să luăm atitudine în casele, comunităţile şi şcolile noastre şi să creem medii sănătose pentru copii. Trebuie să ne luăm înapoi receptorii gustului copiilor noştri, bucătăriile şi casele noastre, care au fost deturnate de către industria hranei şi să înlăturăm totul, în afara mâncării sănătoase.

Trebuie să facem lobby pentru schimbarea marketingului mâncării pentru copii, a taxei pentru băuturi carbogazoase, să limităm accesul la junk food în şcolile şi cartierele noastre şi să ne protejăm copiii, viitorul lor şi competitivitatea noastră ecconomică globală şi securitatea naţională.

Copiii bolnavi prezintă lacune în dezvoltare, se descurcă mai prost la şcoală şi în vieţile lor. Şi un procent de 75% din cei recrutaţi pentru serviciul militar nu sunt apţi pentru a servi.

Apelurile la mai multe exerciţii fizice vor fi auzite, pentru că nimeni nu se opune mai multor exerciţii. Nu reduce profitul nimănui! Dar un copil ar trebui să alerge mai mult de 6 kilometri în fiecare zi timp de o săptămână pentru a arde o masă de fast food.

Iniţiativa lăudabilă a lui Michelle Obama nu ar trebui să se numească „Hai să ne mişcăm” ci „Hai să mâncăm mâncare adevărată”. Industria hranei are nevoie să fie solicitată să inţieze şi să susţină regulat declinul acestei epidemii.

Mai bine să avem un stat prea protector decât un stat care a eşuat fiind paralizat de costul obezităţii şi al diabetului, cu o populaţie bolnavă şi invalidă.

 

Nu este vorba doar despre „prea multe calorii”

Unul din trei dolari este cheltuit în Statele Unite pentru diabetul de tip 2, iar în ultimii 10 ani mai mult de 3,4 trilioane de dolari au fost direcţionate către tratamentul pre-diabeticilor şi al diabeticilor de tip 2. Măsurile graduale nu sunt deci suficiente.

Responsabilitatea personală nu este răspunsul. Este de vină pentru starea sa un copil de 6 ani cu un ficat gras, diabet şi tensiune arterială?

Da, explozia obezităţii, a pre-diabetului şi a diabetului la copii este o criză naţională. Dar altceva este şi mai îngrijorător în acest studiu. Ceva ce nu se regăseşte în reportajele din media şi nici în textul neclar al studiului.

Şi anume, chiar şi copii care au o greutate normală sunt în număr mare expuşi la riscuri diabetice şi cardiace.

De fapt, un procent de 37% de copii cu greutatea normală prezintă unul sau mai multe riscuri cardiovasculare cum ar fi tensiunea arterială ridicată sau colesterol ridicat. Gândiţi-vă la asta:

  • 18% au tensiune arterială ridicată
  • 13% au nivel ridicat al zahărului din sânge (pre-diabetici sau diabetici)
  • 10% au nivel ridicat al colesterolului

Dar cauza tensiunii şi a colesterolului ridicate şi a diabetului nu este excesul de greutate? Păi, da. Dar aici este şi obstacolul. Nu trebuie să fii supraponderal pentru a avea tensiune prea mare, colesterol ridicat sau să fii pre-diabetic sau diabetic.

Asta esta la fel de adevărat pentru adulţi, ca şi pentru copii. Dacă majoritatea celor supraponderali din Statele Unite au diabesity, care este în realitate cauza tensiunii ridicate şi a colesterolului cu valori prea mari, la fel se întâmplă şi pentru 40% dintre oamenii slabi.

Ei sunt de fapt oameni skinny fat. Sunt oameni cu o greutate normală, dar obezi din punct de vedere metabolic cu aceleaşi riscuri de a se îmbolnăvi ca şi oamenii obezi. Cum s-a ajuns aici? Nu este vorba doar despre prea mult calorii. Este vorba însă despre tipul, calitatea şi sursa acestor calorii.

Singul mit ţinut strâns de către doctori, nutriţionişti, instituţii guvernamentale şi media (cum a fost arătat recent într-un documentar special al HBO, „ The Weight of the Nation”, co-sponsorizat de către Institutul de Medicină, Institutele Naţionale de Sănătate şi Centrul pentru Controlul şi Prevenţia Bolilor ), vorbeşte despre calorii ca fiind create egal.

Doar mâncaţi mai puţin şi faceţi mai multe exerciţii. Echilibraţi caloriile înăuntru şi în afara corpului. Este doar fizică, cine se poate contrazice cu Newton şi prima lege a termodinamicii?

Biologia este mult mai complexă. Într-un aspirator toate caloriile sunt la fel. Arde 1 000 de calorii de biscuiţi Orep şi 1 000 de calorii de broccoli într-un laborator şi ei vor elibera aceeaşi cantitate de energie. Deci sunt la fel, nu-i aşa? Poate, dar numai într-un aspirator. Nu şi atunci când sunt procesate de corpul tău.

 

Obezitatea e contagioasă

De fapt, mâncarea nu conţine doar calorii; mult mai important e că mâncarea conţine informaţii care controlează duzine de hormoni şi zeci de mii de reţele de proteine care controlează totul, de la apetitul tău până la procentul de arderi ale grăsimilor sau acumularea sintezei colesterolului şi mult mai multe.

Industria mâncării a creat combinaţii secrete de zahăr, grăsimi şi sare în mâncarea de fast food care declanşează dependenţa biologică, de aceea nu poţi mânca doar un chips, dar poţi mânca lejer numai o bucată de broccoli.

Calitatea hranei pe care o mănânci este în mod esenţial importantă, independent de calorii.

Mâncând junk food se va forma în jurul mijlocului tău un lanţ de deşeuri, chiar dacă este invizibil. Se numeşte grasimea din stomacul tău, adică ţesut adipos intern.

Chiar dacă ai o greutate normală, cum a fost şi în cazul multor dintre copiii din studiu, poţi avea predispoziţie către pre-diabet sau diabet. Devii o persoană skinny fat.

De accea e necesar să renunţăm la junk food, în special pentru copiii noştri. Într-o recomandare a US Preventive Services Task Force se propune testarea copiilor mai mari de 6 ani pentru obezitate şi recomandarea lor pentru programe complexe, moderate sau intensive de control al greutăţii.

Există două mari probleme cu această strategie. În primul rând, nu există locuri în care să fie trimişi aceşti pacienţi pentru că mulţi doctori nu ştiu nimic despre nutriţie.

Iar în al doilea rând, dacă aceşti copiii vor încerca să se schimbe, dar mediul în care trăiesc va rămâne la fel, ei vor eşua. Dacă merg acasă la sucuri, gogoşi şi pizza îngheţată şi se duc la şcoli cu grătare şi cuptoare cu microunde şi munţi de junk food şi trăiesc în cartiere cu magazine şi fast food-uri la îndemână, dar nu cu fructe şi legume la vedere, iar părinţii lor nu ştiu cum să gătească sau cum sa-i înveţe să aibă grijă de organismele lor, cum pot copiii să învingă?

Obezitatea e contagioasă. E o boală socială. Dar dacă şi sănătatea este contagioasă, trebuie să începem să ne infectăm comunităţile şi cartierele cu sănătate. Trebuie să democratizăm şi să descentralizăm sănătatea, spune doctorul Mark Hyman.

 Traducere şi editare: Cătălina Rusin

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.