Producţia de vin a UE a scăzut în 2010-2011 mai ales din cauza diminuării producţiei în Germania şi România

0

Producţia totală de vin a UE-27 a scăzut în campania viticolă 2010/2011, iar această diminuare a producţiei de vin a fost cauzată în principal de reducerea înregistrată în Germania şi în România, unde suprafaţa totala defrişată a fost de 56 ha, respectiv 185 ha, pentru primele două campanii viticole de punere în aplicare a schemei de organizare a pieţei vitivinicole, relevă un raport special al Curţii Europene de Conturi (ECA), dat marţi publicităţii.

În acelaşi timp, producţia nu a scăzut şi în statele membre care efectuaseră defrişările cele mai mari în cursul primelor două campanii: Spania (68.447 ha), Italia (20.532 ha) şi Franţa (16.674 ha).

În condiţiile în care nu există debuşee comerciale noi, o parte din reducerea capacităţii de producţie poate fi anulată printr-o creştere a randamentelor în anumite regiuni.

În ultimii 20 de ani, consumul de vin în UE a scăzut în mod semnificativ, în special în principalele state membre producătoare (Franţa, Italia şi Spania). De asemenea, între 2000/2001 şi 2008/2009, importurile de vin ale UE au cunoscut o creştere mai mare decât exporturile de vin ale UE. În acest context, problema excedentului structural de producţie a reprezentat o trăsătură constantă a pieţei vitivinicole europene de-a lungul ultimelor decenii.

În perioada 2003/2004-2007/2008, suprafaţa medie cultivată cu viţă-de-vie în România a fost de 180.000 de hectare. Producţia medie utilizabilă de vin în România în aceeaşi perioadă a fost de 5 milioane hectolitri, ceea ce plasează ţara noastră pe poziţia a şasea în UE, după Franţa (producţie medie de 51 milioane hectolitri), Italia (48 de milioane hectolitri), Spania (38 de milioane hectolitri), Germania (9 milioane de hectolitri) şi Portugalia (7,5 milioane hectolitri).

Pentru acest raport special, auditul performanţei efectuat de Curtea de Conturi Europeană a evaluat progresele realizate până în prezent. Auditul s-a axat pe măsurile ‘defrişare’ şi ‘restructurarea şi reconversia plantaţiilor viticole’, deoarece acestea constituie cele două domenii majore de cheltuieli.

Bugetul rezervat măsurii de defrişare, pe parcursul perioadei de aplicare a acesteia de 3 campanii viticole, şi anume între 2008/2009 şi 2010/2011, a fost de 1,074 miliarde de euro.

Iniţial, atunci când a pregătit reforma, Comisia Europeană estima că excedentul structural de vin se ridică la 18,5 milioane hl. În final, schema de defrişare 2008-2011 a dus la diminuarea producţiei UE cu o cantitate estimativă de doar 10,2 milioane hl pe an, în mare parte deoarece ipotezele de la baza nivelului-ţintă iniţial nu s-au concretizat. Curtea consideră, de asemenea, că ratele ajutorului erau stabilite la niveluri prea ridicate şi că schema ar fi putut fi, prin urmare, mai eficientă prin obţinerea unor rezultate mai semnificative cu resursele aflate la dispoziţie.

Curtea Europeană de Conturi recomandă Comisiei, în vederea creşterii eficacităţii reformei din sectorul vitivinicol, să procedeze la o estimare a echilibrului dintre cerere şi ofertă în sectorul vitivinicol pe baza unor date actualizate, ţinând seama inclusiv de liberalizarea planificată pentru drepturile de plantare; dacă se consideră că sunt în continuare necesare măsuri de defrişare, ar trebui să se evite defrişarea de plantaţii viticole modernizate, prin stabilirea unor criterii de eligibilitate suplimentare care să fie legate de plantaţie şi nu doar de fermier; având în vedere gama largă de operaţiuni definite de statele membre pentru implementarea măsurii de restructurare, să definească în mod mai precis operaţiunile eligibile pentru restructurare, în special pe cele autorizate de reglementări cu titlul de ‘Ameliorarea tehnicilor de gestionare a plantaţiilor viticole’.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.