Turismul românesc are o şansă nebănuită în urma problemelor turismului din Grecia

0

Turismul românesc are o şansă nebănuită în urma problemelor turismului din Grecia, afectat de instabilitatea politică şi de pericolul ieşirii acestei ţări din zona euro, arată reprezentanţii Federaţiei Patronatelor din Turism şi Servicii (FPTS), într-un comunicat remis, marţi, 12 iunie.

‘Realocările de turişti şi reorientarea tur-operatorilor străini, speriaţi de derapajele Greciei, pot fi o şansă nesperată de pe urma căreia România să câştige un aflux semnificativ de turişti străini.

România mai poate profita şi de pe urma faptului că Turcia, ţară cu o dezvoltare turistică foarte mare şi având deja tradiţie pe pieţele vest şi est-europene, a ridicat tarifele pentru sezonul 2012, bazându-se pe brandul de ţară. Această măsura însă a dus la o micşorare relativă a cererii de pachete turistice în Turcia’, se precizează în comunicatul citat.

Potrivit acestuia, de nişa creată de instabilitatea socio-economică din Grecia pe de o parte şi de creşterea tarifelor la pachetele turistice de către Turcia pot profita pe plan european doar două ţări, România şi Bulgaria.

Bulgaria are o colaborare extrem de lungă cu tur operatorii germani, însă luna mai şi începutul lunii iunie au adus o uşoară scădere a prezenţei turiştilor germani pe litoralul bulgăresc, iar astfel a apărut un număr de turişti germani care nu sunt prezenţi pe pieţele clasice, ei putând fi consideraţi o ţintă reală pentru turismul românesc.

Pe de altă parte, comunicatul avertizează că turismul românesc trebuie să efectueze ‘de urgenţă’ modificări substanţiale în propriul mod de operare, pentru a deveni o destinaţie care să-i atragă pe cei care nu mai caută litoralul grecesc sau turcesc.

‘Sistemul all inclusive trebuie generalizat pe piaţa românească, cu amendamentul că standardele pe care le aşteaptă turiştii străini sunt ridicate. În plus, atunci când vorbim despre turişti străini nu trebuie să ne referim doar la litoralul românesc. Este ştiut că în extrasezon turiştii străini practică turismul balnear, putând fi atraşi uşor şi în astfel de staţiuni’, se mai arată în documentul citat.

Reprezentanţii Federaţiei subliniază, însă, că turismul balnear din România se confruntă cu probleme grave în condiţiile în care, la începutul lunii iunie, la Sărata Monteoru, o locaţie cunoscută pentru apele sărate, pe o vreme cu peste 30 de grade, totul era aproape pustiu.

‘Motivul este unul simplu şi anume faptul că bazinele cu apă sărată erau goale, deşi erau pregătite pentru a fi umplute. Astfel de situaţii nu sunt singulare şi nu fac decât să-i îndepărteze pe posibilii turişti’, arată comunicatul.

În acest context, Federaţia menţionează că pentru atragerea turiştilor străini Ministerul Turismului trebuie să adopte câteva decizii importante în ceea ce priveşte facilităţile fiscale oferite hotelierilor pentru că, în condiţiile unor taxe mari, hotelierii români nu vor putea să fie competitivi pe piaţa europeană în ceea ce priveşte oferta de preţuri.

De asemenea, Federaţia Patronatelor din Turism şi Servicii afirmă că este nevoie de colaborarea reprezentanţilor industriei turistice autohtone pentru a pune la punct un plan naţional de revigorare a ofertei româneşti. ‘Este o ocazie cu care nu ne vom mai întâlni curând. Economia românească oricum are de suferit de pe urma problemelor financiare ale Greciei.

Turismul românesc ar trebui să recupereze aceste pierderi, fiind singurul sector care poate aduce beneficii dintr-o situaţie care, în rest, pune economia românească într-o postură dificilă. În felul acesta, turismul românesc îşi poate reveni de pe urma scăderilor din ultimii ani şi poate recupera uşor pierderile la încasări de 16 la sută, constatate recent de o prestigioasă companie de consultanţă’, se menţionează în comunicat.

Un studiu al PwC România, dat publicităţii luni, arăta că veniturile industriei turistice din România s-au diminuat cu 16% în ultimii patru ani, până la aproximativ 1,5 miliarde euro în 2011, în principal din cauza reducerii numărului de turişti străini şi a cheltuielilor acestora, de la peste 750 de milioane euro în 2008, la mai puţin de 600 milioane euro în 2011.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.