Corlăţean subliniază rolul pe care societatea civilă îl are în reintegrarea persoanelor care încalcă legea

0

Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a subliniat, joi, 14 iunie, rolul proactiv pe care parteneriatele interinstituţionale, societatea civilă şi comunităţile locale trebuie să îl joace în reintegrarea socială a persoanelor care au încălcat legea penală.

„Din această perspectivă, prin parteneriate, prin voluntariat şi grijă faţă de semenii noştri se pot mobiliza resurse esenţiale în asigurarea unei tranziţii reuşite a persoanelor private de libertate către viaţa liberă, generând suportul necesar redobândirii unui rol social stabil.

Prin parteneriatele interinstituţionale şi internaţionale se pot crea premisele schimbului de bune practici în domeniul execuţional penal, se poate realiza promovarea unor standarde de profesionalism validate prin practica sistemică de lungă durată sau chiar diseminarea unor instrumente de lucru şi cercetări cu caracter inedit”, a declarat Corlăţean, la deschiderea conferinţei regionale „Developments in prison and probation in Europe: Joint challenges, Joint solutions”, desfăşurată la Bucureşti.

El a precizat că preocupările pentru reducerea costurilor detenţiei şi implicarea comunităţii au condus la dezvoltarea progresivă a alternativelor la încarcerare.

„În contextul în care fenomenul infracţional înregistrează o anumită dinamică, firească până la urmă în condiţiile dezvoltării societăţii, ca prime soluţii se prefigurează sporirea controlului şi recurgerea la măsuri preventive mult mai stricte. În paralel, preocupările pentru reducerea costurilor detenţiei şi implicarea comunităţii alături de persoana sancţionată în procesul de recuperare şi reparare a daunelor au condus la dezvoltarea progresivă a alternativelor la detenţie”, a spus Titus Corlăţean.

În opinia sa, aceasta este provocarea majoră pentru următorii ani, valabilă pentru toate sistemele execuţionale europene, context în care pot fi evidenţiate şi câteva paliere de reflecţie ce trebuie avute în vedere în edificarea politicilor penale: cum se poate combina capacitatea sistemului de a dezvolta programe de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, de a promova alternative noncustodiale, cu o cerinţă tot mai pregnantă a mediului politic şi a opiniei publice de a controla strict dinamica infracţională şi de a pedepsi cât mai sever prin încarcerare; cum se poate gestiona nevoia de securitate şi de control fără a renunţa la principii fundamentale pentru dezideratul reintegrării sociale.

„Aceasta este dilema judecătorului preocupat de individualizarea pedepselor adaptată gravităţii faptei şi particularităţilor infractorului. Aceasta este adevărata artă a menţinerii unui echilibru managerial între abordarea strictă a executării pedepselor privative de libertate şi cea axată pe dezvoltarea abilităţilor persoanelor private de libertate în vederea reintegrării sociale”, a afirmat ministrul Justiţiei.

El a spus că aceasta este şi preocuparea comunităţii pentru a se implica susţinut în reintegrarea socială a membrilor ei care i-au încălcat normele.

„În Europa se constată o intensificare a eforturilor privind respectarea unui principiu internaţional cunoscut, conform căruia închisoarea trebuie utilizată ca ultimă soluţie. Se promovează pe o scară tot mai largă identificarea soluţiilor alternative măsurilor privative de libertate care înregistrează un nivel mai scăzut de recidivă, reprezentând prin urmare o alternativă credibilă şi eficientă la detenţie.

Cu toate acestea, chiar şi în condiţiile creşterii utilizării la nivel european a sancţiunilor alternative, la pedeapsa închisorii se constată un trend ascendent al numărului de deţinuţi în ultimii ani. Această creştere generată în special de faptul că sistemele judiciare sunt reactive, iar politicile penale devin mai restrictive, determină creşterea presiunii asupra instituţiilor penitenciare din perspectiva asigurării condiţiilor de detenţie la standardele comun acceptate la nivel european”, a declarat Corlăţean.

Potrivit acestuia, în acelaşi timp sistemele penitenciare se confruntă cu cerinţele clasei politice cu privire la siguranţa comunităţii, eficienţa sistemului de sancţiuni disciplinare, analiza critică a instituţiei eliberării condiţionate.

Corlăţean a menţionat că noile cercetări care orientează politicile penale la nivel general şi latura execuţională penală a procesului judiciar în special evidenţiază imperativul asigurării unui echilibru între valenţele recuperative ale pedepselor în raport cu dimensiunea punitivă a acestora.

„Reintegrarea socială a persoanelor private de libertate sau aflate în supravegherea serviciilor de probaţiune este un proces continuu, la care participă magistraţii care analizează tipul de sancţiune penală aplicabilă, personalul din cadrul penitenciarelor ori din serviciile de probaţiune, în funcţie de tipul sancţiunii aplicate, alături de alţi reprezentanţi ai altor instituţii ale statului sau ai societăţii civile deveniţi conştienţi de dimensiunea fenomenului infracţional”, a declarat Titus Corlăţean.

Ministrul Justiţiei a făcut aceste afirmaţii cu prilejul participării sale la deschiderea conferinţei regionale „Developments in prison and probation in Europe: Joint challenges, Joint solutions”, desfăşurată la Bucureşti.

Corlăţean a subliniat importanţa organizării acestei conferinţe în România, având în vedere că sistemul de justiţie din ţara noastră se află în plină reformă, urmând a fi implementate noi Coduri penale şi de procedură penală, dar şi noile legi privind executarea pedepselor şi organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.