UE va avea noi reguli privind laptele pentru copii şi alimentele fără gluten

0

Normele privind etichetarea şi conţinutul laptelui pentru sugari şi a mâncării pentru persoanele cu nevoi medicale speciale vor fi mai bine definite, pentru a-i proteja pe consumatori şi a oferi claritate industriei alimentare, potrivit unui proiect de legislaţie adoptat joi de Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg.

Proiectul adoptat în primă lectură va reprezenta poziţia PE pentru negocierile cu Consiliul. Noile reglementări vor acoperi şi intoleranţa la gluten şi anumite diete cu un conţinut redus de calorii, se arată într-un comunicat.

Noua legislaţie va înlocui o serie de reglementări deja existente, pentru a clarifica regulile de etichetare şi de compoziţie pentru produse care reprezintă aproximativ 1-2 % din totalul pieţei alimentare. Actualizarea a fost propusă ca urmare a problemelor întâmpinate de către consumatori şi autorităţi în diferenţierea dintre alimentele destinate consumului general şi acelea pentru grupuri specifice.

Raportul elaborat de deputata belgiană Frédérique Ries (ALDE) a fost adoptat cu 603 voturi ‘pentru’, 8 ‘împotrivă’ şi 8 abţineri.

În viitor, etichetele pentru toate preparatele pe bază de lapte pentru sugarii de până la 12 luni (inclusiv pentru ‘formula de continuare’) nu trebuie să includă poze cu copii sau imagini care ar putea idealiza utilizarea produsului.

Comisia Europeană ar trebui să revizuiască actuala situaţie legală complexă a laptelui destinat copiilor între 12 şi 36 de luni (aşa-numitele ‘formule de început’) şi să propună noi măsuri pentru acestea, dacă e necesar, susţine Parlamentul European.

Textul adoptat cuprinde şi noi reglementări privind informaţiile referitoare la conţinutul de gluten. Alimentele destinate persoanelor cu intoleranţă la gluten trebuie să conţină un nivel de gluten mai mic de 100 mg/kg în alimentul vândut consumatorului final, iar eticheta poate include menţiunea ‘conţinut foarte scăzut de gluten’, în timp ce eticheta alimentelor al căror conţinut de gluten nu depăşeşte 20 mg/kg poate include menţiunea ‘fără gluten’.

Deputaţii europeni solicită Comisiei să pregătească un studiu care să clarifice statutul indicaţiilor ‘fără lactoză’ şi ‘cu conţinut foarte scăzut de lactoză’ de pe etichete.

Parlamentul este îngrijorat de faptul că din ce în ce mai multe produse sunt etichetate ca fiind alimente dietetice destinate reducerii greutăţii. Deputaţii consideră că noile reglementări ar trebui să acopere produsele utilizate în regimuri hipocalorice destinate a înlocui alimentaţia zilnică a unei persoane sau regimurile stricte pentru persoane obeze. Acestea includ regimurile sărace în calorii (între 800 şi 1.200 kcal pe zi) şi regimurile foarte sărace în calorii (între 400 şi 800 kcal pe zi).

Menţiunile privind alimentele destinate publicului larg ar trebui reglementate de Regulamentul din 2006 privind menţiunile nutriţionale, au adăugat deputaţii.

Ca raportor al Grupului S&D în acest dosar, Daciana Sârbu a susţinut în plenul PE că publicitatea agresivă la produse precum laptele praf induce în eroare consumatorii şi trebuie controlată prin reguli mult mai severe. „În opinia mea, obiectivul acestor reglementări este acela de a ne asigura că oamenii au acces la informaţii corecte şi relevante în legătură cu alimentele pe care le consumă”, a subliniat europarlamentarul PSD.

Ea şi-a exprimat preocuparea în special faţă de problema etichetării şi a promovării publicitare a formulelor de lapte praf pentru sugari şi copiii de vârstă mică, şi în special faţă de chestiunea promovării agresive a utilizării laptelui praf în detrimentul alăptării.

„După cum ştim, înlocuitorii laptelui matern sunt promovaţi în mod agresiv. În acest timp, statisticile confirmă că procentul mamelor care alăptează rămâne scăzut pe întreg teritoriul UE”, a afirmat ea, citată într-un comunicat.

Sunt exploatate lacune legislative care fie permit ca regulile privind publicitatea să fie ocolite, fie îngreunează aplicarea lor, a mai remarcat Daciana Sârbu, care consideră că reglementarea publicităţii la aceste produse trebuie să fie mult mai riguroasă, pentru a se evita înşelarea sau manipularea consumatorilor.

Ca raportor al Grupului S&D, Daciana Sârbu s-a opus includerii în aceste reglementări a aşa-numitului ‘lapte de creştere’, argumentând că ‘nu există nicio dovadă care să ateste că acest produs oferă beneficii nutriţionale, comparativ cu un regim alimentar normal şi echilibrat’.

„Acest produs nu este un aliment pentru nevoi medicale speciale. Este doar un înlocuitor costisitor al laptelui obişnuit şi al unei diete echilibrate. Pentru că el se află totuşi în magazine, afirmaţiile publicitare făcute de producători despre calităţile produsului trebuie justificate foarte strict, în conformitate cu legislaţia privind menţiunile de sănătate”, a solicitat eurodeputata în plenul forului european de la Strasbourg.

Europarlamentarul PSD, Viorica Dăncilă, consideră la rândul său că Uniunea Europeană are nevoie de o politică comună privind produsele alimentare destinate unei utilizări nutriţionale speciale, pentru a permite astfel libera lor circulaţie şi crearea de condiţii echitabile pentru concurenţă.

Într-o declaraţie scrisă la Raportul deputatei belgiene Frédérique Ries care a stat la baza rezoluţiei votate joi, europarlamentarul român consideră că Uniunea Europeană a avut dintotdeauna un model de cadru legislativ în materie de produse alimentare cu destinaţie nutriţională specială foarte apreciat, însă în ultima perioadă s-a constatat că evoluţia pieţei alimentelor, precum şi a cea a legislaţiei alimentare are nevoie o schimbare majoră.

Eurodeputata PNL Norica Nicolai a arătat de asemenea că, la nivelul Uniunii Europene, este nevoie de o reglementare în domeniul etichetării alimentelor destinate persoanelor cu nevoi medicale speciale, întrucât acest gen de consumatori devin deseori victime ale unei publicităţi şi etichetări incorecte, dezvoltând astfel o serie de boli greu de combătut ulterior.

„Salut prevederile care vizează intoleranţa la gluten, pentru că această intoleranţă a dezvoltat o boală care, din păcate, este prezentă în foarte multe state europene într-o proporţie îngrijorătoare: este vorba de boala celiacă. Iar acest raport se adresează şi acestei boli, încercând măsuri de combatere a bolii respective„, a subliniat eurodeputata liberală, potrivit unui comunicat.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.