Va merge Grecia mai departe cu Europa?

0

– Sondajele de la ieşirea de la urne sugerau că cele două partide care şi-au disputat întâietatea în sufragiile electoratului elen sunt la egalitate: atât Noua Democraţie, cât şi Syriza au obţinut aproximativ 30% dintre voturile exprimate ceea ce readuce Grecia în aproape aceeaşi situaţie ca acum două săptămâni. Atunci blocarea negocierilor pentru formarea unui guvern de coaliţie a permis un nou scrutin electoral.

Acum, ţinând cont de faptul că Grecia mai are bani doar până în 15 iulie, un nou tur de alegeri anticipate este exclus ceea ce impune finalizarea negocierilor pentru viitorul guvern grec. Va fi acesta pro sau anti-european?

 

Falsă victorie, false speranţe

Exit-poll-urile organizate la ieşirea din secţiile de votare au confirmat că, în cele două săptămâni scurse de la precedentele alegeri, coaliţia condusă de Alexis Tsiparis a reuşit să recupereze minorul dezavantaj pe care-l avea în raport cu principalul său concurent: Noua Democraţie.

Cum însă nici unul dintre partide nu poate întruni o majoritate parlamentară care să permită promovarea unui cabinet monocolor, cele două formaţiuni politice vor fi nevoite în următoarea perioadă să poarte negocieri dure pentru a reuşi să implementeze un guvern de coaliţie care să pună în aplicare una dintre cele două variante de guvernare.

Trebuie să reamintim că Noua Democraţie este pro-european fiind de acord cu menţinerea programului de austeritate necesar pentru menţinerea finanţării din partea UE, în timp ce Syriza doreşte menţinerea Greciei în Uniune dar, în acelaşi timp, să renegocieze din temelii memorandumul încheiat cu FMI. În aceste condiţii, este de aşteptat că partidul de centru-dreapta condus de Antonis Samaras să încerce să formeze un guvern cu partidul socialist Pasok.

Dacă rezultatele exit-poll-ului vor fi confirmate şi de rezultatele finale, se poate spune că în acest moment populaţia elenă a ales să nu pună în pericol moneda unică, blocând accesul coaliţiei de radicale de stânga Syriza să ajungă partid de guvernământ.

Probabil că promisiunile acestei formaţiuni de a anula imediat, cu orice risc, întreg programul de austeritate ce a menţinut până acum Atena în graţiile financiare ale Europei, le-au dat de gândit unora dintre indecişi care s-au hotărât, în ultimă instanţă, să mizeze pe cartea europeană.

Pe de altă parte, o coaliţie între Noua Democraţie şi Pasok readuce în memorie dictatura Coloneilor, detronată în 1974.

Oricum ar fi însă, oricare coaliţie va fi la guvernare va trebui să organizeze un referendum prin care grecii să se exprime în clar vis-a-vis de continuarea programului de austeritate, şi de aici eforturile celor două partide de a ajunge la guvernare îşi pierd din relevanţă şi, mai grav, lasă încă fără răspuns comunitatea internaţională referitoare la menţinerea Greciei sub umbrelă UE.

 

Europa speranţelor vs realitatea politică elenă

Ajunşi în acest punct, nu putem să nu observăm că absenteismul la urne a fost în creştere, ceea ce arată că majoritatea grecilor continuă se opună continuării politicilor de austeritate.

O problemă de care viitorul executiv va trebui să ţină cont pentru că, indiferent de direcţia pe care se va angaja, să evite revărsarea nemulţumirilor sociale în stradă.

Or, pentru acesta este vital ca noul executiv să convingă troika europeană să finanţeze deficitul Greciei chiar dacă, pentru moment, viteza de aplicare a programului de austeritate solicitat de aceasta va fi în scădere.

De altfel, înaintea scrutinului, liderii europenei (şi nu numai) îşi arătau disponibilitatea de a relaxa programul de austeritate solicitat Atenei cu o singură condiţie: înscrierea acesteia pe traseul reformelor structurale dublate de măsurile necesare pentru redresarea bugetară.

Numai că, un astfel de scenariu bazat pe exit-poll-urile înregistrate la finele scrutinului este cea mai bună variantă la care poate spera Europa. O speranţă exprimată de însuşi cancelarul Germaniei care susţinea, înainte de scrutin, că “este extrem de important că alegerile greceşti să aibă un rezultat pe baza căruia să se formeze un nou guvern care să spună: da, dorim să ne onorăm angajamentele!”

Şansele unui astfel de scenariu sunt însă minimale deoarece, în bătălia electorală dinaintea precedentului tur de scrutin, Noua Democraţie şi Pasok au avut schimburi dure de replici plecând de la faptul că, în interiorul Pasok, există fracţiuni dispuse să susţină mai curând Syriza.

Acuzaţi că doresc să ducă ţara spre catastrofă, cei de la Pasok au trebuit să facă faţă tirului celor din Noua Democraţie.

În contrapartidă, socialiştii i-au acuzat pe cei din Noua Democraţie că sunt continuatorii foştilor terorişti. Schimbul de replici de atunci pune sub semnul întrebării probabilitatea finalizării acum a unei alianţe între cele două formaţiuni politice.

Chiar dacă între timp liderul Noii Democraţii, Antonis Sămăraş, a schimbat tonul şi s-a repliat pe programul electoral al celor de la Pasok, dorind să transforme alegerile din 17 iunie într-un referendum pentru sau contra euro.

O schimbare tactică abilă care pare a pune în dificultate Syriza care dorea să transforme alegerile într-un plebiscit împrotivă memorandumului încheiat cu FMI.

Numai că partidul lui Tsiparis a reuşit performanţa ca să ajungă la egalitate cu Noua Democraţie, o poziţie de vis care-i va permite să speculeze orice eventual eşec al viitoarei alianţe de stânga Noua Democratie-Pasok.

Un adevăr de care creditorii Greciei trebuie să ţină cont atunci când construiesc scenariile viitoare referitoare la evoluţia crizei elene.

 

Pieţele de capital sub presiune

Investitorii vor fi focalizaţi pe rezultatul scrutinului din Grecia, ceea ce va creşte indiscutabil volatilitatea pieţelor financiare, în special pe cea americană.

Alegerile din Grecia vor marca un punct de cotitură pentru apartenenţa acestei ţări la zona euro cu toate consecinţele rezultate de aici asupra întregului bloc monetar european. Cum negocierile pentru formarea viitorului executiv se anunţă a fi tensionate nici restul săptămânii nu se anunţă a fi mai calm, investitorii pregătindu-se de ceea ce este mai rău.

Conform declaraţiilor reprezentanţilor caselor de brokeraj majoritatea investitorilor mari şi-au închis poziţiile în ultimele două săptămâni.

În faţa pericolului destabilizării pieţelor financiare în urma rezultatului scrutinului de la Atena, băncile centrale ale principalelor puteri economice sunt pregătite pentru stabilizarea pieţelor şi să prevină, dacă este necesar, lipsa de lichiditate.

O situaţie ce ar putea avea originea în modul în care cei care au bani în băncile greceşti vor reacţiona. Amplificarea trendului de retragere masivă de lichidităţi din aceste bănci va periclita întreg sistemul bancar european, primele afectate fiind băncile care au filiale în Grecia sau sunt acţionare ale grupurilor bancare elene.

Pe acest fond de incertitudine prind contur speculaţiile conform căruia FED va fi obligat să lanseze cea de a treia rundă de relaxare fiscală (QE3) pentru a calma pieţele.

Chiar dacă FED îşi menţine politicile asumate până acum (cu atât mai mult cu cât indicatorii macroeconomici americani nu sunt chiar atât de răi) o mişcare de acest gen ar putea da un nou impuls pieţelor de capital.

Pe de altă parte, în anticamera alegerilor de la Atena, conducătorii majorităţii băncilor anunţă că sunt pregătiţi pentru a interveni în piaţă.

Astfel, preşedintele BCE, Mario Draghi, declara pe 15 iunie că instituţia pe care o conduce este pregătită să împrumute băncile cu atât cât este necesar.

De asemenea, executivul britanic şi Banca Angliei au anunţat că au injectat peste 100 miliarde de lire sterline (aproximativ 120 miliarde euro) în propriul sistem bancar pentru relansarea creditării.

În acelaşi timp, Banca Elveţiei se arată pregătită să apere limită impusă pentru paritatea EURO CHF fără a exclude chiar şi un control al cursului de schimb.

Pentru a tensiona suplimentar situaţia, recentelor retrogradări de rating anunţate de cei de la Moody’s li se adăuga decizia celor de la Fitch de retrograda ratingul Egiptului până la categoria “junk”!

Asta face ca numeroşi investitori să fie atenţi şi la o posibilă continuare a acestei tendinţe, agenţiile fiind tentate să încerce evaluarea consecinţelor votului grec asupra întregii economii mondiale.

Dănuţ Dudu

 

UPDATE. La ora 23 a zilei de 17 iunie, Ministrul de interne grec anunţa rezultatele parţiale ale scrutinului: conservatorii din Noua Democraţie (ND) au câştigat alegerile legislative cu 30.2%% dintre voturi, devansând astfel coaliţia radicală de stânga, Syriza, creditată cu 27,1% dintre voturi.

Rezultatele parţiale atestă că 130 de portofolii parlamentare aparţin ND, 72 celor de la Syriza iar socialiştii de la Pasok vor avea 34 deputaţi. În aceste condiţii, partidele semnatare ale programului de austeritate, ND şi Pasok vor dispune de o majoritate de 164 deputaţi din totalul de 300 de parlamentari.

anunţarea rezultatelor, socialiştii de la Pasok au anunţat că pe 18 iunie vor decide dacă şi modul cum vor participa la guvernare. “Noi acordăm fără nici o îndoială votul nostru de încredere, dar suntem mai reticenţi la ideea de a participa la un nou guvern” declară un lider Pasok sub rezerva anonimatului.

Va merge Grecia mai departe cu Europa?

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.